Se pregătește și pentru CEC scoaterea din istorie! Țară agrară, cu aproape 15 mil. ha pământ, n-am fost în stare, după 1989, să ne menținem fabrica de tractoare, să avem cu ce ara și să nu revenim la plugul tras de vaci pe micile parcele, provenite și acestea din nechibzuita Lege18/’91! Fabricile de îngrășăminte, aceeași soartă!
Parcă a fost scris ca totul, toate elementele de progres, să le abandonăm. În ultimele mele „pastile” mă refeream la necesitatea urgentă de constituire a unor Consilii pe produs, care să introducă o parte din cunoștințele tehnico-științifice și o expertiză economică autorizată în agricultură. Pentru că, și în acest domeniu, au avut aceeași cale Agenția Națională de Consultanță Agricolă (ANCA), iar în domeniul pomicol, 18 stațiuni de cercetări, mici făclii de îndrumare tehnică pe meleagurile țării, au fost prăduite, multe înlocuite cu cartiere de vile! Și, odată cu ele, și cele 42 de pepiniere organizate în ferme, cu dotări specifice, obligându-ne la import de material săditor pentru redusele inițiative de a se mai înființa livezi. Recent a apărut la „Adevărul de weekend”, din 7-9 iunie 2024, pe aceeași linie, o întreagă pagină cu titlul „160 CEK (frunză) Bank-Parte din viața românilor”. Pagina are o grafică incomprehensibilă, 3 dreptunghiuri și 3 triunghiuri cu puncte!? www.cec.ro. Dar și un scurt, dar explicit text care anunță dispariția unei instituții perene, care, într-adevăr, a făcut parte din viața noastră, cu rugămintea de a v-o prezenta pe a mea.
Eram elev, în clasa a III-a primară, prin anul 1941; alături de învățătorul Gh. Ivan, a intrat în clasă un domn străin, cu câteva carnețele în mână. Rețin cum ni s-a adresat: „Strângeți bani albi pentru zile negre”. Ni s-a vorbit, probabil, despre economisire. Am primit un carnețel pe care scria „Libret de Economii și Consemnațiuni”. Am fost membru CEC toată viața. Ca mine, câți? Am luat primele Dacii pe librete CEC! Textul paginii este dureros, reproduc câteva pasaje: „Vă informăm că produsele de economisire din categoria libretelor de economii nu mai fac parte din oferta actuală a Băncii. Vă așteptăm până la data de 7.06.2024 să vă exprimați opțiunea: transferul sumelor într-un depozit din oferta curentă sau restituirea sumelor”. Contextul socio-economic, financiar-economic, financiar, actual, desigur, nu mai este de actualitate pentru instituții gen CEC. Comunicatul CEC, pe fond, dovedește, îndepărtându-se de ultimul iz de organism public – de stat – că urmează linia de a deveni o adevărată bancă comercială, universală, aducând în primul rând profit și salarii uriașe pentru administratori!
Pierdem și ultimul factor – Creditul – ca necesitate de prim ordin în orice proces economic. Fosta Bancă Agricolă lichidată, ca și privatizarea celorlalte, m-a determinat, în 2006, să intreprind un demers intitulat „SOS – creditul agricol specializat”, înainte cu câteva săptămâni de privatizarea CEC. Am propus oprirea de la privatizare, instituția fiind cea mai pretabilă pentru cuprinderea teritoriului rural românesc, cu 800 din cele 1.400 sucursale la sate. Am documentat necesitatea cu uriașul volum de tranzacții din Piața Funciară pentru concentrarea proprietății în ferme mijlocii și, de asemenea, pentru asigurarea rulajului miliardelor de euro ai fondurilor UE (APIA; AFIR etc) fără a neglija miliardele de euro trimiși acasă de căpșunari. S-a oprit privatizarea CEC cu sprijinul vecinului de la Budeasa, de pe atunci, senatorul Radu Câmpeanu, pe lângă prim-ministrul Popescu Tăriceanu.
Dar nu s-a dat curs organizării acestuia, nu într-o bancă comercială (pentru care, rebrenduind-o, s-au cheltuit 60 de milioane pentru a-i atașa o frunză și numele de bancă!), ci într-o instituție-bancă de economii cu rol socio-economic, prin care statul să pună în operă proiecte socio-economice prin politici cu dobânzi favorabile! Vezi BINAG, 1937, Ionescu Șișești, prin care se asigurau fonduri cu 4% dobândă pe termen lung, pentru cumpărare de pământ (loturi mijlocii). Să nu se uite că guvernele noastre, an de an, capitalizează CEC cu 150 mil. euro! Am mai intervenit, pe parcurs, pentru susținerea cauzei. Redau, în 2019, apelul către prim-ministrul Ludovic Orban: „Constat cu îngrijorare că dl ministru Câțu dorește «listarea la bursă» a CEC, începând o nouă cale spre privatizare! Vă rog, opriți-l!” Marea utilitate l-ar impune în agenda electorală a lunilor care vin. Și, poate, așezarea CEC acolo unde îi este locul ca „Parte din viața românilor”.
Dr. ing. Ilarie Isac
Citește și Pastila de frumos. Minunea din satul Pătroaia – Dâmboviţa
Citește și Pastila de frumos. De la tradiţie la modernizarea pomiculturii româneşti
0 Comentarii