Trebuie să ne cunoaștem trecutul, așa cum a fost; unde a fost negativ, nu-l vom mai repeta. Urmărind firul istoriei S.L., trebuie să constatăm că aproape jumătate din existența acesteia de până în prezent s-a desfășurat sub bagheta dlui Tudor Pendiuc. O cunoaștere a perioadei respective mă gândesc că este utilă, chiar pentru actualitate (se pot trage concluzii utile) cunoașterea, de exemplu, a modului cum se realiza invitarea participanților la organizarea standurilor în Expoziție, după ce Comisia Centrală, după 1989, nu a mai existat. Urmăresc adresa ediției XXXI, din 2008. În antet figurează coorganizatorii: Primăria Pitești și Administrația Domeniului Public. Cum aminteam, afară cu Institutul Pomicol.
„Către... Primăvara are statut special pentru noi. Așa cum v-am obișnuit, sărbătorim împreună renașterea naturii printr-o manifestare de tradiție a Municipiului Pitești, SIMFONIA LALELELOR, care în acest an este la cea de-a XXXI-a ediție. Portativul acestei manifestări suntem noi, gazdele, iar notele dumneavoastră – expozanții, care sperăm să ne onorați cu prezența. Expoziția dendro-floricolă internațională, la care vă invităm, va avea loc între 18–20 aprilie 2008, la Centrul Cultural Pitești – Casa Cărții. Tematica de amenajare a standurilor va fi „Aranjamentul floral”, dorindu-ne revenirea la scopul inițial al acestei manifestări. Sperăm ca în colaborarea cu dumneavoastră să realizăm o Expoziție de înaltă ținută care să ateste profesionalismul în domeniu. Facem precizarea că organizatorii asigură cazarea și masa pentru un număr maxim de 5 (cinci) persoane pentru fiecare firmă participantă. În speranța unui răspuns afirmativ, așteptăm confirmarea, care va fi transmisă la ADP Pitești până la data de 20 martie. Expediată la 7.03.2008.”
Concluzia, mă refer la datele calendaristice, de luat în seamă, este insuficienta perioadă de pregătire de către expozanți a conceputului de realizare a standurilor și mai ales a florilor pe care să le prezinte, de nici măcar o lună?! Doresc să mă opresc la „portativul acestei simfonii, noi gazdele...”, deoarece, asupra acestui aspect, al ambientului general pe care Piteștiul îl oferea în epocă, a fost necesară o adevărată și îndelungată campanie a mea, cu sprijinul mass-media, pentru a elimina, între altele, unele stări de lucruri, specifice mai degrabă unor orașe-târg! Un exemplu, în 2011, articolul: „De Simfonie, doar flori”. Fără mici și bere la ediția din acest an”, de Andreea Esca, și adaugă: „Că a făcut-o din proprie inițiativă sau la sugestia fondatorului, edilul a luat o decizie de felicitat”. Amintesc de centrul Piteștiului, care, de la Primărie la Casa Cărții, în afară de produsele amintite, se ofereau tot felul de produse casnice, de mercerie ș.a., fapt reflectat și în presă prin numita „Simfonie a chiloților”. N
umeroasele „apeluri” și intervenții care mi-au atras apelativul de „cârcotaș”! Un sintetic editorial apărut în 2002, „Simfonia și berea gratis”, al eruditului jurnalist Traian Ulmeanu, prieten de nădejde actual (atunci necunoscându-ne personal), prezintă polemica iscată pe tema structurii S.L., identificându-mă: „un tip incomod pentru organizatori, dar părerile și ... postura lui sunt de luat în seamă”. Am devenit ulterior chiar un „sâcâitor necesar”. Din păcate a trebuit să se intervină permanent pentru menținerea conceptului – princeps, deoarece, de la o ediție la alta, au început să apară aprecieri precum: „Standuri multe, dar neatrăgătoare”; „La această ediție am avut senzația unui deja-vu”; „Expoziția de anul acesta, mult mai săracă”; „... standurile nu sunt impozante și atrăgătoare”; „Simfonia a părut cufundată în anonimat și indiferență”; „Eveniment cultural sau târg?”; „... partitura nu mai e atât de interesantă și nu mai stârnește emoțiile de altădată! Oare de ce?”; „Simfonia pe drumul de ducă!” De unde toate apelurile să salvăm „Simfonia” de la anonimat, banalitate, bagarizare.
Au fost alături de „Simfonie” paginile „Jurnalul de Argeș”; „Argeșul”; „Curierul zilei”; „Opinii libere”; „Atitudinea”; „Ancheta”; „Adevărul de seară” ș.a. Și nu în ultimul rând personalitățile a căror peniță sau cuvânt (evaluându-i strălucirea) au consacrat-o, așezând-o, sper, pentru vecie, în calendarul Piteștiului – Argeșului, și, de ce nu, al României. Citându-i: Marin Ioniță, Traian Ulmeanu, Mihai Golescu, Constantin Neguț, Gabriel Grigore, Cristian Vasile, Gabriel Lixandru, Alina Crângeanu, Mirela Neagoe, Cristina Munteanu, Marius Ionel, Andreea Esca, Mădălina Drăgușin, Luminița Nicolae, Antonela Rosu, Iulia Ivănoiu, Loredana Dascălu, Gheorghe Savu, Mihai Bădescu, Marian Staicu, Eduard Tomaziu, Iulia Bădulescu, George Olteanu, Magda Grigore, Vali Dumitrescu, N. Ernst, Denis Grigorescu, N. Faur, M. Sărărescu, C. Butoiu, C. Mușat, I. Girardi, Ștefan Afrimescu. Pe ansamblu, cu toate luminile și umbrele ei, în îndelungata perioadă a „Simfoniei penducilor”, cum a denumit-o în presa vremii dl Ion Mînzînă, poate fi contabilizată drept pozitivă.
Dr. ing. Ilarie Isac
0 Comentarii