Îngrijorat de cele aproape 4 luni în care campania electorală, după modul haotic în care se desfășoară, departe de preceptele unei societăți democratice de secol XXI, asistând la nesiguranța, la teama și amenințările debitate, zi de zi, noapte de noapte, mai ales de unele ecrane bucureștene, îmi fac datoria de a vă mărturisi că mă simt în nesiguranță, neapărat de instituțiile statului îndrituite să vegheze la asigurarea respectării legilor, a bunei conviețuiri.
Departe de mine de a gândi conspiraționist – dar o „tăcere vinovată” se întrevede la orizont! Și să nu fie prea târziu. Când scriu aceste rânduri (15 ianuarie 2025 – nicio ripostă) este evident că fiecare oră contează. Am aflat ieri că ne pregătim să ne atacăm vecinii! Nicio ripostă, în secunda următoare, pentru o dezinformare de interes major, al securității naționale, în contextul vâlvătăii de la hotare, aprinsă de trei ani!? Din nefericire, toată dezordinea socio-politică (cu incidențe economico-financiare) din țară este întreținută de „Gazetăria pe-un picior de plai”, în titlul de mai sus, plaiul constituindu-l ecranele tv bucureștene, iar autorul, în „Adevărul” cu ani în urmă, scriitorul și filosoful Andrei Pleșu.
Este, într-un fel, o completare, cu noi aspecte, a celor prezentate în editorialele anterioare „Tenebrele Socio-Media românești”. Ce spune dl. Pleșu: „Încet-încet, te obișnuiești cu moravurile și stilistica presei autohtone. Spectacolul e, în general, monoton, previzibil, uneori amuzant (în cheie melancolică…) Știi că la cutare televiziune se trăiește din tăvălirea lui Băsescu, din bășcălie de stadion și din cântece kitsch pentru câte o dramă din popor care face rating. Pe cutare alt post se lucrează discret pentru reabilitarea lui Ponta. Pe altul, ni se explică trist cum e cu patriotismul. Evident că pe ecranele televiziunilor noastre, nu informația și analiza primează, ci propaganda. „Angajații” din platou sunt, într-adevăr, angajați: au furiile lor private, simpatiile lor prestabilite, însoțite de convingeri și opțiuni politice beton. Fiecare studiou e avanpostul unui partid sau al unui politician. Spectrul tipologic al jurnalistului dâmbovițean nu e lipsit de un pitoresc bezmetic. Avem figura „maestrului” infailibil (vezi Ion Cârstoiu, nota noastră), cu un discurs de genul: „Bă, boilor! Ascultați aici la bătrânu cum stau lucrurile, că voi nu vă prindeți! Eu sunt trecut prin toate, sunt un om citit, nu mă fraierește nimeni!”. Avem și figura „personalității” hiper–inteligente, care le zice altfel (și, de regulă pe dos) decât toți. „Plouă” - spune prostimea. „Să credeți voi!” - spune „personalitatea”. „E secetă, iar voi n-aveți cum să înțelegeți acest subtil joc de aparențe! E ceva «ontologic» la mijloc”. Avem și categoria „domnițe nărăvașe”, tăioase, de neînduplecat. Cu dânsele nu e de glumit: dotate de la natură cu maxilare puternice și genunchi bine înnodați, dau crâncen de pământ cu oricine le stă în cale. Mai complex e portretul câte unui „combatant” de meserie, care pendulează, stimulat de colegii de platou, între miștocăreală acră și sudalmă de cartier. În fine, nu ne propunem să descriem întregul bestiar al breslei, să facem un inventar complet al mass-mediei. Ceea ce vreau să vă arăt e că, în presa noastră, nu avem de a face doar cu partizanat isteric (eventual candidă), neglijență sau (ieftină) rea credință. Exemplele date nu sunt „fatale”. Dar sunt o sursă de insatisfacție intelectuală și morală de care ar fi igienic să luăm notă”.
În sinteză, opiniile dlui Pleșu date publicității cu ani în urmă, respectiv „Evident că, pe canalele televiziunilor noastre, nu informația și analiza primează, ci propaganda. Angajații din platou sunt într-adevăr angajați: au furiile lor private, simpatiile lor prestabilite, însoțite de convingeri și opțiuni politice de beton”, sunt de strictă actualitate și constituie un imens pericol pentru firava noastră democrație, fără niciun spirit civic consolidat: constituind unica sursă de in(dezinformare), de fapt, de manipulare a esenței democrației – Votul!
Dr. ing. Ilarie Isac
N.B. În marea de steaguri tricolore fluturate la ultimele mitinguri din București (capitala unei țări membre a UE) nu am remarcat niciunul al Uniunii Europene, cu toate că s-a clamat prezența și a diasporei!
Citește și Pastila de frumos. De la „Frumosul de Voineşti”, la o frumoasă crainică a Televiziunii Române
Citește și Pastila de frumos. Orfelinatul agricol „Ferdinand” – pentru „meseria de agricultor”
0 Comentarii