În ediția trecută a prezentei rubrici m-am referit la „grădina de lângă casă” la modul general, la aspectele legate de relațiile acesteia cu economia națională ș.a. Consider însă, de utilitate concretă și imediată, să cobor și să pătrund „în grădină”, mai ales că ne găsim în plină perioadă de aplicare a uneia dintre operațiunile tehnologice cu mare incidență asupra formării rodului la pomi, respectiv tăierile, toaletarea coroanei pomilor.

Am fost solicitat, în decursul timpului, în numeroase grădini din întreaga țară cu următoarea întrebare: „Am plantat pomi (meri), acum 6-7 ani și nu formează flori, nu rodesc, deși îi îngrijesc în fiecare an, mi-i taie un specialist…”. În toate situațiile, aceeași cauză, aceiași «specialiști – binevoitori» au fost lipsiți total de câteva cunoștințe elementare asupra biologiei ramurilor din coroana pomilor. Am dat răspunsul și soluția, nu din literatură, din cărți, ci din propria-mi experiență în domeniu, din cercetări desfășurate după tematici speciale, inclusiv în teza de doctorat.

După terminarea facultății (1957), nu am dat curs repartiției (Trustului IAS al Capitalei), ci pe bază de concurs am debarcat în comuna Voinești – Dâmbovița, localitate, în epocă, fără asfalt și fără electricitate, pe care am părăsit-o după 20 de ani, care, datorită mărului din grădini, m-a însoțit la plecare cu zeci de vile la marginea unor străzi asfaltate şi cu lumină stradală!
La sosirea în Voinești, urmare a activității Stațiunii de Cercetări, în loturile demonstrative, am descoperit o nemaipomenită eferverscență în aplicarea tehnologiilor pentru eliminarea rodirii alternative, un an cu rod, doi-trei, fără rod. Alături de lucrările solului, îngrășăminte, tratamente raționale pentru combaterea dăunătorilor, tăierile se situau pe prim plan. Am pus mâna pe foarfecă și am început să tai și eu. Ceva nu se potrivea față de cunoștințele tăierilor tematice pe care le mai dețineam.

Citește și Pastila de frumos. Operă valoroasă realizată de eminenţa intelectualităţii româneşti interbelice

Tăierile în coroana pomilor, adevărate intervenții chirurgicale, comportă două operațiuni: Rărirea, eliminarea de la bază a unor ramuri și Scurtarea, eliminare numai a unei părți din lungime ramurilor. Am constatat tendința generalizată, inclusiv la pomii tineri, de a scurta excesiv aproape toate ramurile, mai ales pe cele tinere, de un an. S-a organizat, după toate regulile, o cercetare la câteva soiuri de măr, timp de trei ani, cu următoarele variante de severitate a scurtării ramurilor de un an: a) fără tăieri (martor); b) scurtare la 1/3 superioară a ramurilor; c) scurtare la 1/2 din lungime; d) scurtare la 2/3 din lungime. Rezultatele le-am prezentat într-o revistă centrală, de specialitate (1960), cu titlul: „Tăierile la măr în perioada de început a rodirii”.

Principala concluzie: la majoritatea soiurilor spre ramurile anuale lăsate fără tăieri, nescurtate, au format muguri de rod, uneori pe întreaga lungime. La varianta cu tăiere severă, la 2/3 din lungime, din mugurii bogați s-au format doi-trei lăstari, uneori exagerat de lungi, fără niciun mugure de rod. Revenirea, an de an, cu scurtări asupra acestora, fără a se „asculta” dorințele pomilor, conduce la efectele amintite la începutul rubricii prezente, întârzierea intrării pe rod, cu ani, la îndesirea și umbrirea interiorului coroanei. Rezultatele studiului au stat la baza generalizării unui sistem de tăiere la nivel național. Precizez că scurtările se impun, „ne-o spun pomii”, atunci când nu se execută nicio tăiere ani de zile și pomii îmbătrânesc, fără să mai formeze lăstari la vârfurile ramurilor din coroană. Scurtând ramurile îmbătrânite, formează lăstari pe care îi vom trata după principiile de mai sus.
Nu toți proprietarii vor putea să coboare în grădină „să vorbească” cu pomii, dar mă întreb unde ne este rețeaua de altă dată a liceelor tehnico – horticole, a școlilor profesionale? Tu – „Stat” pe care te plătim să ne administrezi, ce faci? Ai eșuat și în acest domeniu?
Dr. ing. Ilarie Isac

Citește și Pastila de frumos. Grădina de lângă casă