Este vorba de „Colecția Enciclopedia României”, ediția Dimitrie Gusti, lucrare monumentală, de mari dimensiuni, proiectată în 6 volume. „Operă unică, concepută după un plan original al sociologiei românești, cu scopul de a înfățișa, prin cei mai de seamă specialiști, o icoană vie și unitară a vieții poporului român din toate regiunile și din toate timpurile.”
În unele din edițiile prezentei mele „rubrici” m-am referit la informațiile preluate din paginile (peste 1000 ale fiecărui volum), acestei adevărate capodopere. Am avut șansa să moștenesc, din biblioteca familiei, primele 4 volume ale Enciclopediei care își propunea următoarea structură: A. Organizarea Politico-administrativă, cu vol I. Statul și Vol II. Județele și Orașele (apărute în 1938). B. Economia, cu Vol III Economia Națională și Vol IV Întreprinderi și Instituții Economice (apărute în 1939 și 1943). C. Cultura, cu Vol V. Cultura Națională și Vol VI. Personalități Culturale. Ultimele două volume neapărute, la acel moment aflându-ne în plin Război Mondial! Tipărirea s-a realizat la Imprimeria Națională-Monitorul Oficial. Trei instituții și-au unit eforturile, începând cu anii 1925-1932, pentru a strânge date și informații, organizându-se o instituție juridică de sine stătătoare, „Asociația Științifică pentru Enciclopedia României” cu participarea Institutului Social Român, Astra și Fundațiile Regale.

Citește și Pastila de frumos. Un muscelean – precursor al pomiculturii moderne româneşti (I)

Din Comitetul de redacție, pe care îl redau integral, au făcut parte, alături de Dimitrie Gusti: ing. dr. N.Arcadian, Dan Botta; Constantin Enescu, Mitu Georgescu, N Georgescu – Roegen, prof Constantin C. Giurescu, dr. Virgiliu Leonte, dr. Sabin Manuilă, prof. Constantin Moisil, Ioan Veverca, Mircea Vulcănescu. Sprijiniți de o listă de cca. 50 de colaboratori pentru fiecare volum, din diverse specialități. Idei, concepte, studii, analize, concluzii, o comoară, chintesența unor minți luminate, de maximă importanță pentru orice diriguitor al intereselor publice, la nivel național, mai ales, de a-și adăuga în baza documentară (presupunând a o avea), care îi fundamentează deciziile, în funcția ce i se încredințează și concluziile studiilor, de la rădăcină, ale erudiților realizatori ai Enciclopediei. Din păcate, unele deja pierdute în van. Un exemplu din domeniul agricol: pe ecranele TV sec XXI, apare, cu insistență, îndemnul de a reveni „grânar al Europei”, o adevărată catastrofă – socio-economică, așa cum chiar în perioada respectivă au prezentat-o mințile luminate ale neamului (vezi Enciclopedia).

S-a remarcat originalitatea lucrării, de a nu fi o simplă Cronică și un inventar de date ci, mai ales, prin spiritul analitic, critic, constituie un Îndreptar pentru viitorime. În capitolul introductiv, D. Gusti, în „Studiul națiunii” face constatarea că în perioada interbelică puteam considera că ne aflăm în stadiul de Națiune, cunoscându-ne identitatea și având conștiința intereselor noastre, depășind stadiul de Popor, primul deasupra tribului! Pare că am suferit un profund regres sintetic prezentat în numărul trecut al „Jurnalului de Argeș” de dl. Gabriel Lixandru „…ce mai contează normele, valorile tradiționale, identitatea, când ai toată ziua, pe net sau la «tembelizor» doar balamuc, hărțuiri, omoruri, bașca o nuntă de la Măciuca”, un preambul al alegerilor ce va să vină-adăugăm noi!

N.B. Împrejurările vieții au făcut ca, după perioada de restricții pe care am petrecut-o precum majoritatea „foștilor”demnitari, să mă bucur de apropierea unuia dintre membrii Comitetului de redacție al Enciclopediei, istoricul prof. Const.C. Giurescu și a familiei sale. Într-un fel, și acest considerent m-a îndemnat să aduc în actualitate câteva informații despre o carte ale cărei coperți ar fi util să le deschidem mai des.
Dr. ing. Ilarie Isac

Citește și Pastila de frumos. Un muscelean – precursor al pomiculturii moderne româneşti (II)