O comună naște un oraș. Se întâmplă lângă București, la Mogoșoaia, o localitate dezbinată acum de interesele celui care o administrează de peste un deceniu și jumătate.
Miza se întinde pe 1100 hectare în așa-numitul “Sector Zero”, unde primarul și oameni-cheie din primărie dețin zeci de hectare.
Am cercetat conflictul din Mogoșoaia și am descoperit punctual cine pierde și cine câștigă din această schemă imobiliară cu un potențial de zeci de milioane de euro.
Beneficiarii sunt cei care promovează insistent un proiect de anvergură, forțând legea cu exproprieri făcute la foc automat: primarul, consilieri locali, angajați-cheie din primărie, rudele lor și prieteni din copilărie.
Păgubiți sunt oamenii simpli care nu vor să renunțe la agoniseala de-o viață, prin deposedări forțate. Primarul îi consideră hapsâni și proști. Locuitorii din Mogoșoaia vor suporta și împrumuturile bancare luate de primărie ca să le cumpere ieftin terenurile.
Sub pretextul unui proiect de utilitate publică, abandonat între timp, autoritățile locale se înstăpânesc pe o zonă imobiliară care ar acoperi cam două cartiere Berceni. Decid autoritar exproprieri, realocă arbitrar proprietăți și schimbă geometria zonei.
Și prețul exproprierii are probleme. Evaluarea s-a bazat pe o ofertă de vânzare greșită, din care lipsea o cifră. Terenul care a tras prețul în jos e, în realitate, de zece ori mai scump.
Primul pas al primăriei este un fel de colectivizare modernă. Oamenii sunt puși să aleagă: fie donează 39% și primesc restul de suprafață în structura viitorului proiect, fie sunt expropriați. Reorganizarea funciară care produce discordie se petrece într-o zonă de terenuri agricole private, cu structură de tip spaghete, iar împărțeala se va concretiza, după un algoritm aleatoriu, cu punerea în posesie pe noile amplasamente și cu intrarea în intravilan a perimetrului. Sunt practic pașii pentru un nou oraș, în care să încapă inclusiv blocuri de 10 etaje.
Probleme pământești
Pentru Viorica Reculciuc, o croitoreasă din comună, lucrurile n-au fost niciodată simple. Fiecare zi a fost o luptă pentru supraviețuire. Cu mulți ani în urmă, a cumpărat jumătate de hectar cu un împrumut la bancă, punând gaj casa, în timp ce muncea ca să-și țină copiii la școală:
“Am cumpărat terenul în 1997. A dat Dumnezeu și am achitat, dar în perioada aia n-am avut de niciunele. Aveam copiii la facultate. Eu acasă cu croitoria și soțul tractorist la ferma zootehnică. Nu mi-a fost ușor. Apoi am recoltat pământul. Pe urmă l-am băgat la asociație. Ne-a dat pe anul trecut 530 kg de grâu și anul ăsta 350 de kg de grâu și 80 de kg de floarea soarelui, ca să am pentru găini și rațe.”
Acum două săptămâni s-a trezit cu un plic acasă. Era anunțată că primăria vrea să-i exproprieze cei 2000 de metri pătrați.
Femeia nu vrea să cedeze ce a agonisit cu greutate, fără să primească prețul corect: “Păi ei îmi dau un euro și ceva pe metru pătrat. Unde s-a văzut așa ceva? Eu am cumpărat pământul pentru că aveam copiii la școală, aveam păsări. Și acum la bătrânețe, când copiii nu or să poată să mă îngrijească, să mă ducă la căminul de bătrâni. La căminul de bătrâni, dacă vrei să te duci, la ora actuală e 40 de milioane. Eu am 10 milioane pensie. Și zic eu că îl vindeau copiii și mă îngrijeau și pe mine și pe bărbată-miu la căminul de bătrâni.”
Primăria a împrumutat deja 30 de milioane de lei de la bancă, cam jumătate din bugetul comunei, ca să-i exproprieze pe localnici.
Banii n-ajung însă, iar dobânzile și penalitățile curg deja. Fără să îi întrebe nimeni, oamenii din comună suportă, prin taxele locale, împrumutul care îi lasă fără terenuri.
“E de domeniul penalului”
De la mii de la kilometri distanță, Florina Dorina Ștefănescu (foto) tot încearcă să-și vândă cele șapte hectare amplasate în sectorul zero. Locuiește de 30 de ani în Canada, unde e consilier strategic la o mare companie financiară.
Susține că primăria i-a alungat investitorii, pe care tot ea îi găsise ca să-i cumpere pământul: “Fugeau investitorii și nu înțelegeam de ce. Ani de zile am adus investitori din America și din Canada. Cum ajungeau la primărie îi descurajau. Pe urmă am aflat: cineva de la primărie a făcut o înscriere, ca să zic așa <din greșeală>, ca să apară terenul ca fiind ipotecat. Investitorii erau descurajați vădit prin această <greșeală>, care de fapt nu era o greșeală. Eu am vorbit și cu șeful cadastrului de la Mogoșoaia și l-am întrebat <cum e posibil să apară greșeala asta ?”. Mi-a răspuns: “A, doamnă, nicio problemă, schimbăm!”. E de domeniul penalului”.
S-a întâlnit acum un an și cu primarul comunei, care o invitase, spune ea, să-i prezinte proiectul.
“L-am întrebat: unde îmi dați terenul? <Păi uitați cam aici>. Și de ce apar două loturi ? Cum s-a ajuns să rupeți terenul ăsta în două? Împărțirea asta în două loturi, care este penală, pentru că noi nu am cerut-o, a fost făcută numai ca să-și rearanjeze ei în softul lor de reamenajare teritorială ca să poată să intre undeva pentru ca nu găseau să-mi dea teren (la schimb) o bucată așa de mare. Acum bucățile astea două apar în reamenajarea cea nouă. Toate aberațiile au fost șterse însă din cartea funciară. În mod normal în cartea funciară apare istoricul acestor intervenții. Mi-au dat două bucăți la mama naibii. Nu poți dintr-o zonă așa bună să mă arunci pe mine într-o groapă de gunoi”.
“Sunt oameni hapsâni”
Despre cei care nu vor să cedeze din terenuri, Paul Precup, primarul liberal al comunei și promotorul proiectului urbanistic, are o poziție tranșantă: “Cei care n-au acceptat să intre în proiect sunt pur si simplu hapsâni. Au zis, domne pe mine nu mă interesează, pe mine să mă despăgubească pe fiecare centimetru pe care mi-l ia. Eu nu vreau să particip”.
Croitoreasa Viorica Reculciuc nu înțelege de ce trebuie să cedeze ieftin terenul și să nu negocieze direct cu cei care ar dori să-l cumpere:
“Acum mă trezesc că domnul primar, în 2017, a hotărât să facă acolo un campus. N-a știut nimeni nimic. {Apoi}, în 2019, ne-au chemat la școală la ședință să ne spună că au hotărât să ia câte 39% din suprafață. Dacă vrea să facă campus, să facă, da’ să vină investitorul la mine <doamnă, cât vrei pe el>?”.
Paul Precup spune că discuțiile au fost transparente, iar cei care nu-i înțeleg planurile nu sunt suficient de inteligenți:
“Au fost anunțați și chemați (oamenii) la o discuție transparentă de acum ..mie mi se pare că sunt 4 ani.. ei s-au împărțit în două: ăia care au înțeles imediat … păi Dăianu (economistul Daniel Dăianu, șeful Consiliului Fiscal, care deține teren în zona sectorului zero) când a venit la prima prezentare știți cât i-a luat? 30 de secunde. Nici n-a stat la toată prezentarea. A stat prima jumătate de oră și a zis: da, domne, mă suni când vrei, mi se pare o idee foarte tare și a plecat. Pentru că are un IQ omul ăla”
Florina Ștefănescu, consiliera din Canada, acuză însă oamenii din primărie că au șters urmele după ce i-au împărțit terenul în două, fără acordul ei: “Toate intervențiile astea trebuiau să apară în CF (cartea funciară). Au șters urmele”. (…) Eu am pus întrebarea asta în ianuarie (2021, la discuția cu primarul): Pe ce bază mă alocați acolo ? Cică e un algoritm aleatoriu”.
Tot aleatoriu e însă și prețul de expropriere. Când a luat împrumutul de 30 de milioane de lei, în august 2020, primarul a sperat că 70 la sută din cei care dețin teren acolo îl vor dona de bunăvoie primăriei.
Astfel, urma să cumpere doar restul (30 la sută).
Planul noii remodelări urbanistice este ca, după exproprieri, întregul perimetru de 1100 de hectare să fie trecut în intravilan, astfel încât să se poată construi acolo inclusiv blocuri de 10 etaje. Actualii proprietari ar urma să fie repuși în posesie pe noua schemă urbanistică, după un algoritm aleatoriu, fără criterii transparente.
Sunt și proprietari care susțin că au donat teren doar ca să nu mai piardă timp prin tribunale ca să se judece cu autoritățile locale. Alții se judecă cu primăria. Foto: Primăria Mogoșoaia
Cu ce preț?
Socoteala n-a fost bună. Acum, primăria are, de fapt, de expropriat mai mult de jumătate – aproape 600 de hectare. Prețul fusese stabilit inițial la valoarea minimă din grila notarilor publici: 1,7 euro/mp.
Chiar și așa era nevoie de peste 50 de milioane de lei, adică mai mult decât împrumutul bancar, dar primarul susține că poate lua un alt credit ca să-i ajungă banii. Doar că, la finalul anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că exproprierile trebuie să țină cont și de prețul la care sunt vândute terenuri în localitate. Adică, la evaluare, contează și prețul cu care sunt vândute terenurile în zonă.
Primăria s-a adaptat rapid. A venit cu un nou raport de evaluare: 54,5 milioane lei pentru exproprierea a 586 hectare.
Adică, 9,3 lei/mp, respectiv 1,8 euro/mp. Doar că evaluarea a luat în calcul trei oferte de vânzare, iar nu tranzacțiile parafate.
Am analizat toate ofertele și am stat de vorbă cu cei implicați în tranzacții. Așa am aflat că principala ofertă, care a tras prețul în jos la evaluare, a fost una eronată, lipsindu-i o cifră.
Oferta a fost publicată, în noiembrie 2021, pentru 21.000 mp. Prețul 5,35 lei/ mp. Adică un total de 103.880 lei. După o săptămână, pe același site, s-a publicat acceptarea ofertei, doar că de această dată suma era de 10 ori mai mare. Un total de 1.003.880 lei.
Oferta fusese greșită, ne explică cel care s-a ocupat de tranzacție, Alexandru Gruescu, nepotul Angelei Pârvu, proprietara din acte:
“Am făcut oferta și mi-au zis că trebuie refăcută. Pe urmă din grabă și din atâta birocrație am omis o cifră. O să retrag oferta. Nu vreau să fie nimeni prejudiciat din cauza asta”, susține acum Alexandru Gruescu.
Reporter: Ați sesizat primăria?
Alexandru Gruescu: Nu m-a informat nimeni că o să facă o expertiză pe treaba asta. Mi-a zis ok, dacă ai făcut-o, nu vinde cu mai puțin. Nu mi-a zis că cineva face o expertiză pe treaba asta.
Reporter: Asta v-a spus primarul?
Alexandru Gruescu: Nu primarul, că am discutat acolo.. la registrul agricol, unde se duc ofertele. (…) Este o eroare și chiar o să o retrag. Nu vreau să fie nimeni prejudiciat și nu vreau să se țină seama de oferta asta pentru că nu este un preț de tranzacție, pur și simplu este o ofertă și nu cred că poate să fie de referință.
În schimb, primarul susține că nu știe nimic despre asta.
“Nu știu să vă spun. Despre ce vorbiți?”, ne-a spus primarul Precup când l-am întrebat punctual despre oferta care a tras prețul în jos.
Reporter: Despre oferta Angelei Pârvu…
Paul Precup: Sunt mulți proprietari acolo, nu știu ce face fiecare.
Reporter: Totuși e vorba despre raportul de evaluare care ține cont de trei oferte, printre care și cea a doamnei Pârvu . Prețul acceptat de cumpărător a fost de fapt de zece ori mai mare…
Paul Precup: Nu știu să vă spun acum. Pot să mă interesez … Tot ce pot să vă spun e că legea nu se ia după piață. Legea spune că se ia după Grila Notarilor.
Argumentul primarului ocolește însă ultima decizie a instanței supreme. Revine apoi la ea, dar are o interpretare proprie: “Că s-a câștigat un proces la Înalta Curte în care i-a obligat să țină cont de prețul de tranzacționare la momentul ala … dacă ei l-ar fi vândut cu 5 euro și au scris 10 se lua prețul de tranzacționare.”
Proiectul abandonat
O altă ofertă luată în calcul la evaluare ne conduce chiar în miezul proiectului: campusul universitar, abandonat, între timp, la nivel central. Aici își face loc și Ioanel Sinescu, fostul rector al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
Conform vechiului proiect urbanistic, universitatea urma să fie mutată la Mogoșoaia.
Fiica profesorului Sinescu, cel care agrease asocierea cu primăria pentru noul campus universitar, deține aproape trei hectare în perimetrul sectorului zero. Le-a cumpărat în decembrie 2019, la un an și ceva după ce Guvernul promovase proiectul orașului medical la statutul de obiectiv de utilitate publică.
Prețul plătit de fiica profesorului Sinescu a fost de 14.33 lei/mp. Îl vânduse o româncă stabilită în străinătate, care ceruse 7 lei/ mp pentru un alt teren – a doua ofertă luată în calcul în evaluarea finală pentru exproprieri.
Dar Ioanel Sinescu susține că fiica lui nu deține hectarele chiar în zona sectorului zero, deși documentele îl contrazic. În schimb, fostul rector e dezamăgit că nu s-a mai realizat campusul, deși erau banii necesari: “Nu trebuia să se găsească finanțare pentru că nu era vorba de bani românești. Era vorba de o fundație internațională care s-a gândit că e bine să facă ceva. Nimeni nu a cerut niciun fel de finanțare. Era o problemă de acceptare (la nivel guvernamental)”.
Aici, la Mogoșoia, urma să fie construit un oraș cu profil medical, finanțat printr-un parteneriat public-privat. Avea și un nume – Medical City -, iar în noul campus universitar urma să fie construit un spital cu 3000 de paturi și 37 săli de operație, plus cămine studențești sau centre de cercetare.
“A fost un proiect care din păcate s-a blocat și nu văd cum ar putea să reînvie”, spune fostul rector.
Dar campusul universitar este îmbrățișat în continuare de primarul Paul Precup, care susține că relocarea facultății rămâne un punct-cheie în planurile actuale de reamenajare urbanistică:
“Bineînțeles, tot ce înseamnă parte de învățământ universitar românesc”.
Deposedările forțate sunt făcute acum sub umbrela unei reorganizări urbane, pentru o suprafață de 1.100 de hectare, iar nu pentru un campus universitar, adică pentru o utilitate publică.
Conflictul de interese
Supărător pentru cei care dețin terenuri în zonă este și modul în care sunt deposedați și relocați. Florina Dorina Ștefănescu, femeia care încearcă de mai mulți ani să-și vândă cele 7 hectare, reclamă un “algoritm secret” în spatele reorganizării terenurilor care schimbă geometria zonei.
“Eu lucrez în domeniu…De ce să fie algoritmul ăsta secret, cunoscut doar de primar și consilierii lui?”
Cei pe care îi acuză sunt și principalii beneficiari ai remodelării urbanistice.
Familia edilului, consilierii locali sau rudele lor, precum și angajați-cheie din primărie dețin suprafețe importante în perimetrul proiectului. Ceea ce a mutat recent problema la Agenția Națională de Integritate, unde consilierii locali USR din Mogoșoaia au făcut o sesizare pentru conflict de interese. Ei acuză primarul, patru consilieri locali, contabilul și alți doi angajați din primărie că sunt beneficiari direcți ai afacerii imobiliare pe care au votat-o și au sprijinit-o sistematic.
Ținta principală a sesizării este chiar primarul Paul Precup.
Documentele arată că părinții săi au avut aproape 100 de hectare în sectorul zero, proiect al cărui principal promotor este chiar el. Ca beneficiar direct, edilul a inițiat hotărârile de consiliu local pentru realizarea proiectului, alimentându-l inclusiv cu bani publici.
Aproape o zecime din suprafața familiei a ajuns apoi la fiul minor al primarului, Tudor Precup (17 ani). Povestea acestui transfer ne duce în urmă la momentul în care principala companie a familiei, Cardinal Motors, intrase în incapacitate de plată, sub povara unor datorii de aproape 27 milioane de euro. Peste 1 milion de euro erau restanțe la bugetele publice.
Se întâmpla pe 1 octombrie 2012, când părinții primarului Precup au semnat un “contract de întreținere”, în urma căruia Tudor Dan Cristescu, un vechi prieten de familie, și soția lui au primit 100 de hectare lângă Mogoșoaia, majoritatea în perimetrul disputat acum.
Apoi, în noiembrie 2018, familia Cristescu donează 11 hectare, către fiul minor al primarului.
L-am întrebat pe Tudor Cristescu cum au ajuns terenurile la el de la familia Precup, chiar când ei aveau probleme financiare, iar ulterior o parte din suprafață s-a întors, prin donație, la fiul primarului.
Reporter: Care a fost motivul semnării acelui contract, mai ales în contextul în care domnul Precup și familia lui erau într-un proces de executare silită? Cum s-a ajuns să se semneze contractul?
Tudor Cristescu: Păi s-a ajuns istoric. Tatăl meu cu tatăl lui Paul erau cei mai buni prieteni, se cunoșteau de copii. Noi am copilărit împreună: eu cu Paul și cu familiile noastre. Știu că tatăl lui Paul avea la momentul respectiv niște probleme cu firma lui, cu Cardinal Motors ș.a.m.d. și am făcut acest contract ca să ajutăm cred. Tatăl meu, care din păcate nu mai e de o lună de zile printre noi, să-l ajute pe dl Precup, dar din ce știu, la timpul respectiv, ce au făcut ei a fost o chestie absolut legală, la notariat. Sunt un pic surprins așa de întrebare.
Reporter: Contractul s-a semnat ca să-l ajute pe domnul Precup să scape de executare silită?
Tudor Cristescu: Eu nu cred că asta. Eu cred că dl Precup avea probleme atunci și chiar avea nevoie de cineva să-l ajute
Reporter: În ce sens să-l ajute ?
Tudor Cristescu: Cu tot ce înseamnă ajutor. Să-l ajute fizic, să-l ajute psihic, nu știu. El pentru mine, Precup și cu mama lui Paul, care nu mai este, au fost ca a doua familie.
Reporter: Dumneavoastră ați semnat contractul, împreună cu soția?
Tudor Cristescu: Da, așa m-a rugat tatăl meu. Ei erau parteneri de afaceri, tatăl meu cu domnul Precup.
Afacerist discret, Tudor Cristescu, 51 de ani, s-a născut la Londra, pe vremea când tătăl său lucra în comerțul exterior. Constantin Cristescu era economist la Cartimex, întreprinderea de import-export de “bunuri cultural-artistice” – carte, presă decorativă, jocuri tipărite, filatelie sau artă populară. Cristescu Senior fusese recrutat de Securitate când lucra la întreprinderea statului, primind numele conspirativ “Costea”.
CNSAS i-a verificat dosarul, la sesizarea Secretariatului de stat pentru problemele revoluționarilor, și a decis că nu sunt îndeplinite condițiile ca să fie declarat lucrător/colaborator al Securității.
După 1990, Constantin Cristescu s-a lansat în câteva afaceri, cu o entitate offshore din Liechtenstein. Ulterior, l-a cooptat în afaceri și pe fiul său, Tudor.
Concomitent, familia primarului Precup punea bazele unui holding de zeci de companii, în care firma-fanion (Cardinal Motors), important dealer auto în România pentru grupul german Volkswagen, era cea mai cunoscută.
Reporter: Deci în urma contractului vă angajați să-l întrețineți pe domnul Precup?
Tudor Cristescu: Corect. Așa îmi amintesc că este, da.
Reporter: Dar dânsul avea un fiu (actualul primar)… de aici nelămurirea. De ce s-a recurs la contract ca să-l întrețineți dvs?
Tudor Cristescu: Așa au hotărât părinții noștri. … Nu știu de ce să vă spun că s-a întâmplat asta.
Reporter: Aveți vreo obligație prin care să le returnați familiei Precup (restul de terenuri)?
Tudor Cristescu: Nu, nu există o asemenea obligație.
Primarul susține însă că proprietățile n-au fost transferate pe numele familiei Cristescu, ca să scape de executarea silită: “Eu n-am avut executare pe asta, ci pe altceva, pe care m-a și executat de altfel”.
Familia Cristescu a tot cumpărat terenuri în sectorul zero, uneori împreună cu consilieri locali care susțin reamenajarea urbanistică. Mai deținea și o pădure de aproape 40 de hectare în zonă, pe care a schimbat-o cu un teren de la primărie.
Reporter: Să luăm pădurea. În schimbul pădurii ați primit teren în jurul ei. Din teren neconstruibil o să aveți teren construibil cu regim de P+10 . V-a avantajat relația cu primarul?
Tudor Cristescu: Nu cred, sincer. Relația mea cu Paul este .. ne cunoaștem de când aveam trei ani. În ultima vreme, eu nu mă văd cu Paul. Poate ne vedem o dată pe an, nu am o relație deschisă cu el, nu am fost la Mogoșoaia, nu m-au interesat foarte tare lucrurile astea sincer să fiu.
În schimb, pentru familia primarului terenurile au fost o miză constantă în ultimul deceniu. În 2011, Ioan Precup, tatăl primarului, declara, pentru revista Forbes, că unul dintre plasamentele proaste pe care le făcuse în afaceri erau chiar terenurile de la Mogoșoia, dar și la Otopeni și Corbeanca.
„În momentul de faţă m-aş descrie simplu: un nefericit posesor de terenuri“, spunea atunci seniorul familiei. Se întâmpla când afacerile sale începuseră să scârție, culminând apoi, în 2012, cu insolvența companiei-fanion Cardinal Motors.
Cu toate acestea, Ioan Precup declara atunci că încearcă să găsească investitori în Emiratele Arabe și Kuweit, dar și la târgurile imobiliare de la Cannes și Milano pentru terenurile sale: „Am vorbit deja cu investitori, dar ei așteaptă să se mai liniștească lucrurile. Când va exista finanţare, când băncile nu vor mai fi reticente, vom putea construi atât vile, cât și blocuri cu 8-10 etaje, spaţii comerciale, dar și birouri“.
La zece ani distanță, fiul său, primarul comunei, are în plan exact un astfel de proiect, dar la o scară mai mare.
Consilierii și angajații
Valentin Ene, consilier local. A cumpărat 15.000 mp în Sectorul zero, la finalului anului 2017, împreună cu soția. A votat mai multe hotărâri care vizează inclusiv soarta terenului pe care îl deține. După ce a început ancheta ANI, terenul a fost cedat soților Petre și Andreea Anca. Cei doi sunt implicați și în alte tranzacții. Au vândut, în 2018, un teren de două hectare către același Tudor Cristescu, prietenul primarului. Pe alte trei hectare și jumătate, sunt coproprietari alături tot de Cristescu, dar și de Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.
Valentin Ene. (sursa Facebook)
Când l-am sunat pe Valentin Ene, ne-a răspuns soția. Ne-a spus că soțul este plecat din țară și nu a dorit să ofere detalii despre terenuri: “Nu știu despre ce vorbiți”.
Gheorghe Marian, consilier local. A cumpărat, în 2018, un teren de 55.000 mp în perimetrul sectorului zero. A votat mai multe hotărâri care se răsfrâng și asupra terenului pe care îl deține. A refuzat să vorbească despre tranzacțiile sale și gesturile din consiliu.
Bogdan Stan, consilier local. Mama lui deține 14 000 mp în proiect, după ce a cedat teren primăriei (inițial, a avut 23 000 mp). Terenul nu se poate vinde decât cu avizul Ministerului Apărării, fiind aproape de un obiectiv militar. Nu ne-a mai răspuns la telefon, după ce prima dată a spus că este la volan și nu poate să vorbească.
Nicolae Predeșel, consilier local. Fratele său, Daniel Predeșel, deține împreună cu soția și cu câțiva parteneri, șase terenuri în suprafața de 6,4 hectare (peste 10 hectare înainte să cedeze cota la primărie). Majoritatea terenurilor au aparținut lui Ioan Precup, tatăl primarului. Daniel Predeșel figura, anul trecut, cu cinci oferte de vânzare teren în sectorul zero, dar la un preț de aproape 9 euro, de cinci ori mai mare decât cel oferit de primărie pentru exproprieri.
Nicolae Predeșel a refuzat să discute pe marginea acestui subiect.
Daniel Eugen Dobre. Este consilier în primărie, fiind și membru în grupul care gestionează controversatul algoritm pentru împărțirea terenurilor. În același timp, este asociat cu primarul Precup în compania Cardina Motors (Constanța). Neoficial, oamenii din primărie îl numesc managerul “sectorului zero”.
A cumpărat două terenuri de câte 7500 mp fiecare în decembrie 2017, la comun cu alte două familii. A rămas cu 9000 mp, după ce a donat 39 la sută primăriei. Mai are un teren de aproape jumătate hectar în zonă. 
Daniel Dobre. (sursa Facebook)
Daniel Dobre susține că nu se află în conflict de interese, chiar dacă recunoaște că mai deține terenuri acolo: “(…) Este o măsură care privește 1200 de hectare…Vă dați seama că dacă e să luați procentual cât am eu din total …. chestia asta privește undeva la 860 de proprietari, eu fiind unul din 800. mi se pare că e o chesti infimă”.
Cât despre ancheta Agenției Naționale de Integritate (ANI), Dobre spune că doar a fost înștiințat, în urmă cu aproape 4 luni, că o să fie o cercetare:
“Mai departe nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu m-au chemat (…) Părerea mea că este un proiect coerent de dezvoltare care privește o zonă care ar trebui organizată în așa fel încât să nu ajungem la dezvoltările haotice care sunt în jurul Bucureștiului. Cam despre asta e vorba. (…) Nu are de cîștigat doar autoritatea locală, au de câștigat și proprietarii din zona respectivă.”
Ionuț Cernat, contabilul șef al primăriei, cel care a semnat aprobarea creditului pentru cumpărarea de terenuri, deține și parcele în sectorul zero. A cumpărat, în 2017, 6500 de mp, pe care le împarte cu soția. Alte 2,2 hectare, cumpărate în 2018, le deține cu alte persoane. Ne-a spus că nu știe nimic despre ancheta ANI, dar a refuzat să confirme dacă mai are teren în zonă: “Lăsați instituțiile statului să-și facă treaba…”
CE SPUNE LEGEA: “Alesul local aflat în conflict de interese are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv. “
NOTĂ: Consilierii și oamenii din anturajul primarului au donat cei 39 la sută. Suprafețele din tabel sunt fără parcelele donate.
Pe lista celor care au cumpărat sau dețin terenuri în sectorul zero figurează și secretara primarului, un consilier personal al său, plus alți trei angajați din primărie. Tot aici au mai cumpărat parcele și părinții Alinei Gorghiu (colega de partid a primarului din Mogoșoaia), dar și apropiați ai Elenei Udrea sau afaceriști precum Mohammad Murad.
Cum s-a ajuns aici? Exproprierile care dezbină acum comunitatea au fost votate cu zece zile înainte de Crăciun.
Pe 14 decembrie 2021, consilierii locali au votat exproprieri pentru trei tranșe de terenuri din sectorul zero (corpurile A, B și C), într-o ședință în care primăria a suplimentat forțele de ordine (11 polițiști și 5 jandarmi), de teama celor nemulțumiți. Primarul Paul Precup fusese asaltat de contestatari la o ședință precedentă. A lipsit apoi de la ședința în care au fost votate exproprierile, după ce, în prealabil, îi avertizase pe consilieri că îi va da în judecată, dacă se opun proiectului, ca să plătească penalitățile bancare (2% din sumă), pentru că împrumutul nu va fi folosit până la finalul anului (2021).
Consilierii USR au contestat votul, iar subiectul s-a opintit într-un calcul matematic banal: cât înseamnă două treimi din 15. Primarul s-a oprit la 9,99, în timp ce consilierii USR au spus 10.
Detaliul este însă important. Normele legal impun o “majoritate calificată”, adică primul număr natural după calculul fracției. Forțând aritmetica, primarul a validat votul pentru exproprieri, argumentând că primul număr numărat natural după 9,99 ar fi 10, în loc de 11. Disputa s-a extins în spațiul public, iar mai departe la instituțiile centrale. Ministerul Dezvoltării susține că era nevoie de 11 voturi, dar primarul a primit ajutor din altă parte.
Chiar în ziua în care consilierii USR l-au sesizat pe edil cu privire la votul lipsă, Consiliul Legislativ a spus că trebuie reformulată definiția majorității calificate, pentru că ar fi neclară.
A făcut-o într-un aviz pentru modificarea Codului Administrativ.
Ce propune acum Consiliul Legislativ, sub semnătura fostului ministru al Justiției, Florin Iordache?
“Majoritatea calificată este numărul natural care este egal cu valoarea fracției (adică două treimi), iar în cazul în care valoarea nu e un număr natural, se rotunjește la primul număr natural”.
Este exact logica primarului.
Nu-i prima dată când Florin Iordache interferează cu problemele din Mogoșoaia. Exproprierile care dezbină acum comunitatea vin după modificări legislative desfășurate simultan cu dezvoltarea proiectului de la Mogoșoaia. La inițiativa a șapte parlamentari PSD, legea exproprierilor a fost schimbată în 2019, facilitând planurile locale și netezind calea către deposedări forțate.
Inițiatorul a fost același Florin Iordache, alături de șase colegi de partid.
Iordache a invocat atunci în expunerea de motive chiar hotărârea Guvernului care punea bazele defunctului proiect de utilitate publică (Medical City), deși, la acel moment, era deja abandonat.
Întrebat fiind cum a reușit Florin Iordache să intuiască nevoile sale legislative, primarul Paul Precup spune: “Nu intuiește nevoile mele. O să vedeți că sunt cereri peste cereri de corectare (…) Vă mulțumesc pentru compliment. Nu sunt eu atât de băiat conectat, sunt un primar de țară, încât să pot să schimb legea.”
Florin Iordache susține că nu-l cunoaște pe primar.
Reporter: De sectorul zero ați auzit, proiectul dânsului?
Florin Iordache: Am auzit că face ceva acolo…
Reporter: Ați inițiat modificarea legii exproprierilor (care se aplică acum în sectorul zero): V-a contactat domnul primar ?
Florin Iordache: Nu mai știu. Când asta, doamnă? Nu mai știu, sincer .
Reporter: V-a contactat domnul Precup pentru avizul Consiliului Legislativ? Cum s-a ajuns sa faceți această clarificare (privind majoritatea calificată)?
Florin Iordache: Colegii bănuiesc că au constatat că ceva ….nu e în regulă. Trebuie sa verific și eu să văd la ce vă referiți. La câte avize semnez …
Schimbarea legislativă permite acum exproprierile chiar dacă nu au în spate un proiect de utilitate publică, ci sunt lucrări pentru reconfigurarea parcelelor în scopul dezvoltării urbanistice, adică exact ce promovează acum primarul.
MODIFICAREA-CHEIE: “Lucrări de reconfigurare a parcelelor în vederea dezvoltării urbanistice a terenurilor agricole în cazul în care nu se obține acordul proprietarilor pentru schimbarea regimului juridic, economic sau tehnic cu modificarea geometriei poziționării și suprafeței parcelei”.
În final, Paul Precup, primarul comunei, susține că a creat o “biblie urbanistică”, deși nu are aprobat nici măcar planul urbanistic zonal, și respinge acuzațiile că ar fi pus la punct o mare afacere imobiliară: “Pe mine mă surprinde când se spune că este un boom imobiliar sau tun imobiliar. Este o biblie urbanistică. În opinia mea și a oamenilor cu care am lucrat este că această biblie urbanistică trebuie făcută pe întreaga suprafață care ar putea la un moment dat în istoria comunei să se dezvolte”.
Academia Română, care deține 50 de hectare în zonă și s-a implicat în procesele contestatarilor cu primăria, susține că este doar o încercare de “a spori valoarea unor terenuri într-un controversat proiect imobiliar” și că nu respectă arhitectura zonei:
“Suprapunerea unei strategii de dezvoltare urbană agresivă asupra unei localități ce prin ea însăși reprezintă un vestigiu cultural și istoric de o valoare inestimabilă, nu poate fi considerată a respecta interesul public național”.
Comuna este o destinație turistică cunoscută datorită Palatului Brâncovenesc și a Parcului Mogoșoaia. Are o suprafață totală de 2600 hectare, din care 80 la sută sunt terenuri agricole. Sectorul Zero numără jumătate din perimetrul agricol, care ar urma să fie trecut în intravilan ca să permită noul oraș.
Roxana JIPA
Ilustrație: Sergiu BREGA
0 Comentarii