Cascada Văii Rele – Nucșoara, una dintre cele mai spectaculoase cascade din România, Termele (băile) romane din satul Voinești, comuna Lerești, care au fost construite și locuite de detașamente ale Cohortei I Flavia Commagenorum, și Crucile de piatră de la Godeni, monumente memoriale de interes național sunt obiectivele turistice inedite pe care le prezentăm în materialul următor.
Cascada Văii Rele – Nucșoara, una dintre cele mai spectaculoase cascade din România
Cascada Văii Rele se află în satul Slatina din comuna Nucșoara și este una dintre cele mai impresionante căderi de apă din țara noastră. Aparține de Golul alpin Valea Rea – Zarna, care este o rezervație naturală mixtă, declarată arie protejată de interes național. Cascada Văii Rele este situată la o altitudine de circa 1.800 de metri și se ajunge la ea după un traseu de o frumusețe aparte, prin munții Făgăraș, către Curmătura Maliței și apoi spre Valea Rea, pe care pot fi admirate o sumedenie de căderi de apă de diferite dimensiuni. Cascada Văii Rele merită să fie admirată în toată splendoarea ei mai ales primăvara, după dezgheț, când debitul apei devine unul impresionant. Comuna Nucșoara, cea mai nordică localitate din județul Argeș, excelează prin frumusețile sale naturale de excepție. Sălbăticia din sudul Munților Făgăraș, cu priveliști spectaculoase, cascade, păduri, lacuri și aer curat, transformă această zonă într-o superbă destinație turistică. Comuna Nucșoara se află la marginea nordică a județului, la limita cu județul Brașov, pe cursul superior al Râului Doamnei, în Munții Făgăraș. Este deservită de șoseaua județeană DJ731, care o leagă spre sud de Corbi, Domnești (unde se intersectează cu DN73C), Pietroșani, Coșești și Dărmănești (unde se termină în DN73). Distanța dintre Pitești și Nucșoara este de 63 km și poate fi parcursă în aproximativ 1h 10 min.
Termele (băile) romane din satul Voinești, comuna Lerești
Situl arheologic – Termele (băile) romane din satul Voinești – pe malul lui Cocoș, punctul Măilătoaia, duce istoria comunei Lerești până în perioada daco – romană, mai exact în secolul al II-lea d.H. Castrul roman din Lerești a fost descoperit de elevii școlii din localitate, sub directa îndrumare a profesorului de istorie Marin Bădescu și a învățătorului Constantin Becleanu, în cadrul concursului ”Căutătorii de comori” din toamna anului 1969. Ultimele săpături au scos la iveală unele dintre cele mai valoroase obiecte de inventar descoperite la Voinești, două ștampile tegulare. Prima ștampilă se încadrează cronologic la începutul secolului al II-lea d.H. Ștampila este imprimată pe un fragment de cărămidă cu dimensiunile de 19x6x2,5 cm. Ștampila este în cartuș dreptunghiular incomplet în tabula ansata, lat de 4 cm. Tableta cu mânere cu coadă de porumbel era o formă preferată pentru tabletele votive din Roma Imperială. Literele sunt înalte de 2 cm, iar inscripția ”Leg(io) C(laudia) P(ia) F(idelis)” argumentează istoric prezența la Voinești a legiunii menționate sau a unei subunități a acesteia. Cea de-a doua ștampilă se află imprimată pe o cărămidă fragmentară cu dimensiunile de 12,5 x 10,5 x 2 cm și este în cartuș dreptunghiular simplu, incomplet, lat de 2 cm. Lectura este următoarea: ”Coh(ars) (I) Com(magenorum)”. Ca și precedenta ștampilă, și aceasta este datată cronologic la începutul secolului II d.H.
Citește și Zeci de mistreţi extraşi de „Conservation Carpathia” din zona Rucăr
Citește și Institutul Pomicol de la Mărăcineni e pe cale să breveteze un nou soi de măr
Termele și castrul de la Voinești au fost construite și locuite de detașamente ale Cohortei I Flavia Commagenorum
Termele și castrul de la Voinești au fost construite și locuite de detașamente ale Cohortei I Flavia Commagenorum. În această zonă, s-au mai descoperit fragmente ceramice, toarte de amforă, cuie, fragmente de apeduct, un obiect din metal de formă neidentificată, două tuburi (conducte) de plumb, depozitate la școala din Voinești. S-a mai găsit și o cantitate de 8 kg plumb topit, ceea ce înseamnă că lungimea tuburilor era mult mai mare sau că distrugerea fortificației s-a produs într-un incendiu. Materialul folosit la construcție este specific tehnicii romane: piatră de colț (calcare și gresii), cărămizi de dimensiuni mari, bine arse și lianți (”opus incertum” și ”signinum”). Resturile tuburilor de plumb, ca și prezența acestui ”opus signinum” par a da indiciul că această construcție sau cel puțin o parte din ea se folosea drept băi (”therme”), nelipsite castrelor. În cazul de față, ele s-ar afla în afara castrului. Termele se întindeau pe o suprafață de 300 – 350 de metri pătrați, iar castrul probabil că s-ar fi întins pe o suprafață de un hectar. Castrul roman de la Voinești făcea parte din marele val antic Limes Transalutanus, care a cunoscut extinderea sa maximă pe vremea lui Septimiu Sever (secolele II – III).
În Argeș, traseul lui urmează linia castrelor Urluieni – Fîlfani – Purcăreni – Săpata de Jos – Albota – Jidava – Voinești – Rucăr, iar spre Brașov se continuă cu cele de la Drumul Carului și Cumidava. De-a lungul timpului, lucrările arheologice de la Voinești au fost susținute și de Consiliul Județean Argeș, prin Muzeul Județean Argeș.
Crucile de piatră de la Godeni – monumente memoriale de interes naţional
Pe întreg teritoriul județului Argeș există numeroase cruci vechi din piatră. Unele sunt cruci de pomenire, altele sunt cruci care comemorează ridicarea unei biserici sau care delimitează hotarele dintre localități. În comuna argeșeană Godeni se află trei cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național, și anume o cruce din 1662, aflată în curtea bisericii, o cruce din 1759, aflată pe vechiul drum spre Mărcuș, și o cruce din 1668, aflată în fostul cimitir din strada Popești. Crucea din 1662, cunoscută și ca ”Crucea jupanului Nica” sau “Crucea cea înaltă de la poarta bisericii”, marchează locul unde a fost amplasată Biserica Băneasa – biserica ce aparținea conacului boieresc al lui Radu Golescu, înființată la scurt timp după ridicarea conacului, aproximativ pe la 1650. Biserica Băneasa nu a supraviețuit timpurilor, fiind construită din lemn. Ea s-a năruit devreme, în jurul anului 1800. În comuna Godeni, mai sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, fiind clasificate ca monumente de arhitectură, următoarele două obiective: Biserica ”Sfântul Nicolae” (1911) din Capu Piscului și Biserica ”Nașterea Maicii Domnului” (1880) din Cotești. De interes este și Monumentul Eroilor din localitate. Comuna Godeni se află în nord-estul județului Argeș, pe malul râului Bughea, și este străbătută de șoseaua națională DN73C, care leagă Câmpulung de Curtea de Argeș. Localitatea se află la o distanţă de 45 km nord de Piteşti şi la 12 km sud-vest de Câmpulung Muscel.
Sursa: Pagina FB Consiliul Judeţean Argeş
0 Comentarii