Am făcut facultatea de inginerie înainte de ’89, când – fără exagerare - școala era mai școală decât acum, iar profesorii, cei mai mulți, erau capete luminate. Cu unul dintre aceștia, Dolphi Drimer, doctor inginer (mecanic și economist), dar și maestru internațional de șah, am făcut, în anul II, cursul de Tehnologia Materialelor. La orele sale – presărate cu exemple concrete, unele nemaivăzute și nemaiauzite - era o încântare, așa că studenții umpleau până la refuz un mare amfiteatru din Regie, de lângă Rectorat, acolo unde acesta preda. De la dânsul am aflat atunci, în 1985, cum arată și cât e de rezistent firul de kevlar, material folosit la vestele antiglonț și în industria aeronautică. Și tot dumnealui ne vorbea despre tehnologii neconvenționale, extrudare inversă, turnare computerizată prin injecție și tăiere cu laser, în vremuri în care nici măcar nu se auzise de celulare, iar telefonia publică era posibilă cu fise de 25 de bani.
Spre uimirea multora dintre noi, Dolphi Drimer ne-a spus că una dintre tehnologiile prezentate la curs poate fi folosită, de exemplu, la fabricarea nasturilor, explicându-ne cât de rentabil ar fi un contract în acest sens cu India sau China, țări cu populații uriașe, cu mult peste un miliard de suflete fiecare.
De ce scriu despre toate acestea? Pentru că, la mai bine de patru decenii de atunci, mi-am adus aminte despre viziunea și pragmatismul d-lui profesor când, joi, 23 iulie 2026, Argeșul a găzduit un forum economic de amploare dedicat relațiilor comerciale și de investiții între România și India. Vizita la Pitești a delegației străine, în frunte cu președinta Indiei, a avut loc la inițiativa senatorului PNL Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului, fiind coordonată prin platforma Argeș Invest, cu scopul clar de a reuni oportunități economice locale cu interesul marilor investitori asiatici.
Mie, unuia, acesta mi se pare un eveniment remarcabil. Într-un județ în care, rând pe rând, au dispărut marile motoare economici gen ARO, Grulen, Arpechim, Rolast, Argeșana etc, și în care exportul nostru înfloritor de autoturisme Dacia și de mașini de teren ARO în China a fost… odată ca niciodată, întâlnirea cu investitorii indieni a fost cel puțin revigorantă. Mi-au confirmat acest lucru doi „grei” ai mediului argeșean de afaceri, Gheorghe Badea și Silviu Badea, manageri ai GIC Nosag Metal, una dintre companiile vizitate de oaspeții asiatici. „Au fost două-trei direcții în care s-ar putea lega ceva: pe forță de muncă, pe IT și pe proiectare” – ne-a spus Silviu Badea, care consideră pragmatică o astfel de abordare. „Lumea a venit oarecum reținută, că nu sunt multe schimburi comerciale cu India, dar a fost o varietate mare de activități pe care le desfășoară respectivii, mulți fiind reprezentanți de asociații economice din diverse domenii. Și am văzut că s-au legat oarecum niște contacte. Un business se face greu, dar, ca prim contact, a fost mai mult decât ne-am fi așteptat” – a conchis Silviu Badea.
De la afacerea virtuală cu nasturi gândită de profesorul Drimer la „s-au legat niște contacte” comerciale cu statul indian au trecut, cum spuneam, peste patru decenii. E un început în toate. E OK.
Citește și Mai puţine zile de comune şi mai mult asfalt
Citește și Când socoteala din Cultură se face cu taxa aia de 5 lei de la Bibliotecă…
0 Comentarii