„Deșteaptă-te, române!” este Imnul Național al României, începând cu anul 1990. Pentru o vreme, a fost, de asemenea, imn național al Republicii Democratice Moldovenești în anii 1917 - 1918 și al Republicii Moldova, din anul 1991 până în 1994.
Poezia Un Răsunet a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu. Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia Către români a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al aceleeași reviste.
Gheorghe Ucenescu, elev al lui Anton Pann și unul din admiratorii acestuia, ne relatează cum în casa poetului Andrei Mureșanu din Brașov, unde se întâlneau Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Gheorghe Magheru, Cezar Bolliac și Vasile Alecsandri, cu toții fiind în căutarea unei melodii pentru poezia „Un răsunet”, cel care a găsit melodia „veche, tărăgănată”, dar devenită atât de vibrantă în posterioritate, a fost Anton Pann."
În ziua de 29 iulie 1848, în zona unde este actualul Parc Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat, în mod oficial și chiar sub bagheta acestuia, imnul Revoluţiei paşoptiste “Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României.
Ziua de 29 iulie a devenit Ziua imnului naţional al României, fiind instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român.
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor datorită mesajului de patriotism și de libertate pe care îl poartă. A fost cântat cu ocazia fiecărui conflict în România, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independență și Primul și Al Doilea Război Mondial. De asemenea, în timpul crizei după lovitura de stat de la 23 August 1944, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți românii și emis pe toate stațiile radio.
În ziua Revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de autocamioane au început să cânte această melodie.
Pe 22 Decembrie 1989, în timpul Revoluției Române, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn național a venit de la sine, impunându-se generalizat, fără șovăială, sub formidabila presiune a manifestanților.
Citește și:
- Ziua Imnului Național, marcată printr-o ceremonie în Piața „Vasile Milea” din Pitești
- Parohia Poienărei i-a pomenit pe fraţii Arnăuţoiu şi pe ceilalţi martiri din grupul „Haiducii Muscelului” pe 18 iulie, chiar în ziua execuţiei lor din 1959. Singurul partizan în viaţă al rezistenţei anticomuniste din Muscel trăieşte la Corbi
Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național. Social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă, mai bună, iar național deoarece alătură această deșteptare a poporului tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției Franceze .
Anton Pann a fost cântareț de strană și profesor de muzică psaltică, compozitor, folclorist, scriitor și tipograf, situându-se între întemeietorii culturii noastre.
0 Comentarii