Săptămâna trecută, miercuri, 03.04.2019, Comisia Europeană a lansat un proces de reflecție privind statul de drept în Uniunea Europeană, trasând posibile piste pentru acțiuni viitoare. Comunicatul primit de redacția noastră cu această ocazie trece în revistă instrumentele disponibile pentru monitorizarea, evaluarea și protejarea statului de drept în Uniune. Aceasta analizează, de asemenea, experiențele dobândite în ultimii ani, astfel încât să putem lansa o dezbatere mai amplă la nivel european asupra modului în care statul de drept ar putea fi consolidat în continuare. Din experiența anterioară reiese, în special, necesitatea unei mai bune promovări a statului de drept, a prevenirii timpurii a riscurilor sau a încălcărilor statului de drept și a unui răspuns eficace în cazul apariției unor astfel de probleme în Uniune.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Capacitatea Uniunii de a respecta statul de drept este esențială, acum mai mult decât oricând. În primul rând, pentru că este vorba despre valorile noastre fundamentale, despre „cine suntem”. În al doilea rând, deoarece funcționarea UE în ansamblul său depinde de respectarea statului de drept în toate statele membre. Acum a venit momentul să reflectăm, împreună cu toate instituțiile, cu toate statele membre și cu diferite autorități și părți interesate, la modalitățile de apărare și de consolidare a statului de drept în Uniune”.
În acest context, am primit de la avocatul Ionescu Ghe. John, spre publicare, un articol care zdruncină din temelii modul cum se face justiție (din 2004 până în prezent!) la Curtea de Apel Pitești, Secția Penală.
(Jurnal de Argeş)

Nu se vrea, nu se știe, nu contează ce zice legea

Ceea ce se întâmplă în justiţia zilelor noastre este, cu adevărat, de neimaginat într-o lume normală!
Voi arăta în cele ce urmează cum cei pe care îi asemuim lui Dumnezeu (ba sunt cazuri când ei înșiși cad în acest păcat) și îi numesc aici pe judecătorii locali supremi – respectiv cei de la Curtea de Apel Piteşti, Secţia Penală, sunt pur și simplu nişte „urechişti”, care împart dreptatea nu cum zice legea, ci în dispreț față de lege!
Nu cred că există cineva pe lumea asta care să nu intre cu oarece teamă sau măcar sfială, dar cu certitudine respect, în impunătoarea clădire a Curţii de Apel Piteşti. Cu excepţia celor din sistemul judiciar și nici aceștia toți, întrucât sunt cunoscuți cei câțiva care intră în această clădire cu profund respect. Nu cred că există cineva care să-şi fi închipuit – aşa cum am fost și eu până acum câteva zile – că acei Dumnezei nu au habar de chestiuni elementare privind propria profesie ori nu respectă dispoziţii legale imperative din dispreț pentru lege!
Nu cred că sunt mai mult de 2-3 săptămâni de când în spaţiul juridic virtual au apărut discuţii privind faptul că, la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, au existat completuri de 3 judecători care au soluţionat dosare privind infracţiuni de corupţie fără să fi fost „complet specializat” – aşa cum cereau şi cer în mod imperativ dispoziţiile art. 29, alin. 1, din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, începând din anul 2003, când legea precizată a fost modificată.
În raport de aceste discuţii şi din necesităţi practice, reieșite din exercitarea profesiei de avocat, am solicitat, în virtutea Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, relaţii de la Curtea de Apel Piteşti, Tribunalul Argeş şi Judecătoria Piteşti, privind existenţa sau inexistenţa acestor completuri specializate la nivelul instanţelor respective.
Primul răspuns – în ordine cronologică – a fost cel venit de la Curtea de Apel Piteşti, la 02.04.2019, în care se arată că la această instanţă „…nu au fost constituite astfel de complete specializate” în toată perioada în care existența acestora era obligatorie, conform legii!
Cu alte cuvinte, după cum rezultă din răspunsul oficial de la Curtea de Apel Pitești, noi nu respectăm legea pentru că nu vrem / nu știm / nu ne interesează!

Completul fiind nelegal, hotărârea judecătorească e nelegală!

Întâmplarea a făcut ca, la 03.04.2019, să susţin interesele unei cliente într-un dosar aflat, în apel, pe rolul Curţii de Apel Piteşti, Secţia Penală, dosar de lot, având ca obiect inclusiv infracţiuni prevăzute de Legea 78/2000, trimiterea în judecată fiind făcută de DNA – ST Piteşti.
Având în vedere discuţiile existente în spațiul public la care am făcut referire mai sus, am solicitat completului de judecată să ceară relaţii de la Tribunalul Argeş, Secţia Penală, unde se desfăşurase judecata în fond, în sensul dacă judecarea cauzei, atât în faza camerei preliminare, cât şi în primă instanţă, se făcuse de către un „complet specializat”.
Cererea a fost respinsă, instanţa însuşindu-şi punctul de vedere al procurorului DNA de şedinţă, în sensul că toţi judecătorii Secţiei Penale a Tribunalului Argeş sunt specializați în judecarea infracţiunilor prevăzute de Legea 78/2000.

Revenind de la instanţă la birou, am avut plăcuta surpriză să constat că, la ora 3:14 PM, Tribunalul Argeş îmi comunicase un amplu răspuns în care sunt specificate, în detaliu şi în ordine cronologică, pentru intervalul 2004 – prezent, care au fost/sunt actele normative cu putere de lege ori infralegale, care au obligat și obligă toate instanţele de judecată la constituirea acestor completuri specializate!
Mulțumesc și pe această cale profesioniștilor adevărați de la Tribunalul Argeș.
Sunt enumerate în respectiva adresă, pentru intervalul 2006-prezent, la modul concret, completurile specializate (aşa-numitele „completuri anticorupţie”), constituite, la nivelul Tribunalului Argeş, Secţia Penală, pentru fazele procesuale de fond, apel, recurs.

Judecătorul Gheorghe Diaconu – cel mai longeviv președinte, dar…

Ce ar mai fi de comentat?
După cum e firesc să fie, avem o curte supremă locală (Curtea de Apel Pitești) după chipul şi asemănarea şefilor pe care i-a avut, de-a lungul timpului, şefi care (e singura concluzie pe care o putem trage!) aveau de rezolvat alte interese decât cele ale instanţei! E posibil să greșesc, dar documentul oficial emis de instanța supremă din Argeș îmi stă mărturie. Dura lex, sed lex!
Nici cu prăjina nu-i ajungeai la nas lui Gigel Diaconu, fostul președinte al Curții de Apel Pitești o lungă perioadă de timp? Zeflemeaua cu care trata pe toată lumea te făcea să crezi că ştie şi ce scrie pe muchea hârtiei… şi când colo…. împăratul era gol!
De asemenea, se pune în discuție dacă nu cumva este corect și necesar ca oamenii judecaţi de completuri nelegal constituite să aibă dreptul la o cale de atac extraordinară împotriva hotărârilor judecătoreşti prin care au fost condamnaţi. Sunt de acord că înseamnă multă muncă, perioada fiind foarte lungă, din 2003 până astăzi, dar e dreptul oamenilor să fie judecați corect, tehnic vorbind e vorba de dreptul fundamental la un proces echitabil – sub absolut toate aspectele sale (art. 8 C.pr.penală şi art. 6 din CEDO).
În final, fac apel chiar la aceşti „Dumnezei” din justiția supremă locală să înțeleagă ceva foarte simplu, că un complet nelegal nu poate pronunţa decât hotărâri judecătorești nelegale!

07.04.2019
Av. Gh. Ionescu-John