# Magnatul a murit, însă acţionarii au rămas încurcaţi în procesul de la Curtea de Apel Piteşti # Pe 28 ianuarie, la Curtea de Apel Pitești este primul termen în apelul formulat de omul de afaceri decedat împotriva S.C Hidroconstrucția SA.
Cu o istorie în spate și lucrări de amploare executate și contracte importante în derulare, S.C. Hidroconstrucția a trezit interesul omului de afaceri Cătălin Chelu, care și-ar fi dorit o felie cât mai groasă din portofoliul de acțiuni, motiv pentru care a încercat să intre în rândurile acționariatului cu orice preț (vezi tentativa de mituire a chestorului Valentin Fătuloiu). Dacă încercările sale de corupere a unor persoane influente a dat greș, a trecut la atacul speculativ. A apelat la intermediari, pentru că acțiunile nu se puteau tranzacționa decât între acționarii societății, după cum spunea Statutul, cu sprijinul unor notari din Argeș dispuși să închidă ochii la nereguli, cel puțin din ceea ce rezultă din declarațiile cedenților. Acestea sunt depuse la dosarele aflate încă pe rolul instanțelor argeșene și ale altor instanțe din țară, primul termen în apelul formulat de Chelu înainte să moară având să se judece chiar pe 28 ianuarie la Curtea de Apel Pitești, la proces urmând să se prezinte, probabil, moștenitorii omului de afaceri. Din declarațiile acționarilor reiese clar că printre persoanele care l-au ajutat pe Cătălin Chelu în tentativa sa de a acapara acțiunile S.C Hidroconstrucția sunt notărițele Mihaela Vlad din Pitești și Cornelia Zipiși din Câmpulung.
Chelu a murit, procesele continuă
Iată ce reiese punctual, vizavi de intenția lui Chelu de a prelua ostil SC Hidroconstrucția SA, din rechizitoriul prin care fostul patron de la Alprom Pitești a fost trimis în judecată pentru tentativa de mituire cu 1 milion de euro a chestorului Fătuloiu: “Fapta inculpatului Chelu Cătălin Constantin, constând în aceea că, în ziua de 12.11.2010, a oferit suma de 300.000 de euro în numerar, denunțătorului Fătuloiu Dan Valentin, în scopul ca acesta, folosindu-se de influența care derivă din funcția de secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor, să intervină pe lângă directorii din conducerea S.C Hidroconstrucția, pentru a-i determina să întreprindă demersurile necesare pentru înregistrarea oficială a inculpatului în evidențele Registrului Comerțului, în calitate de acționar al respectivei societăți comerciale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare a influenței”. Întrebarea care se pune este cât a cheltuit în realitate Chelu în Argeș pentru a putea pune mâna pe acțiunile S.C Hidroconstrucția, societate care s-a dovedit finalmente o piatră foarte grea pentru el? Cert e că și după moartea acestuia lupta continuă în instanță pentru că, la finele acestei luni, se judecă un nou termen în procesul demarat în 2010, de conducerea societății comerciale, împotriva tentativei de preluare ostilă a societății. Potrivit probelor de la dosar, în această luptă, Chelu a fost ajutat nu doar de locotenenții săi, ci și de acționari din Argeș, angajați ai S.C Hidroconstrucția SA, care i-au devenit intermediari, dar și de câțiva lideri de sindicat și…notari. Unii dintre aceștia sunt chemați și acum în instanță, ca pârâți sau ca martori, pentru a descâlci ițele unei afaceri cu multe necunoscute. Chiar și pe acest teren minat de interese oculte, totuși S.C Hidroconstrucția SA, ca societate, a obținut în cursul anului trecut victorii de necontestat în instanță.
Un martor susține în instanță că au fost bani cărați în saci în birourile a două notărițe
Potrivit unei informări a Adunării Generale a Acționarilor, din data de 27 noiembrie 2014, în care se anexează un extras de cont al lui Cătălin Chelu de la BRD, rezultă că, în perioada ianuarie-septembrie 2010, Cătălin Chelu a efectuat transferuri bancare în valoare de 9 milioane de RON către 16 intermediari, dintre care trei, respectiv Constantin Popa (628.000 lei), Iuliana Mihai Gabi(500.000 lei) și Deszi Nicolae(160.000 lei) au operat pe raza județului Argeș. De fapt, Chelu și locotenenții săi au recurs la un subterfugiu. Acționarii au fost chemați, prin telefon sau prin intermediari, la birourile notariale care au fost de acord cu manevra. În Argeș au fost două birouri, respectiv cel al Mihaelei Vlad din Pitești și al Corneliei Zipiși din Câmpulung. Potrivit spuselor unor martori, în acele zile au circulat prin respectivele birouri saci de bani trimiși de Cătălin Chelu prin oamenii săi. Însă, pe lângă semnarea procurilor pentru intermediari, acționarii au fost puși să semneze un angajament prin care se obligau să restituie până la de zece ori valoarea acțiunilor dacă înțelegerea cădea, lucru care i-a speriat, firesc, pe acționari. În afară de asta, de față nu se afla cesionarul, nu au fost întrebați dacă au vreo dovadă că sunt acționari și au fost refuzați atunci când au vrut să citească documentele. Martorii au spus toate acestea și magistraților iar unii și-au revocat ulterior, tot prin acte notariale, decizia inițială, declarând la unison că au fost păcăliți, cu complicitatea notarilor. Care a fost scenariul și cum s-a fost pus pe rol întregul film al fraude, veți putea afla din cele ce urmează.
Acționarii susțin că intermediarii lui Chelu nu au fost prezenți, iar banii i-au primit de la persoane necunoscute
De fapt, pe tot parcursul anului 2014, la Tribunalul Specializat Argeș au avut loc mai multe termene în două dosare care privesc litigiul Hidroconstrucția vs. Cătălin Chelu, iar la finalul acestei luni se va judeca apelul în sentința dată pe data pe 14.04.2004 prin care un complet de judecată a constatat caracterul simulat al contractelor de cesiune a acțiunilor Hidroconstrucția, completul respingând solicitările lui Cătălin Chelu și ale piteșteanului Constantin Popa. Alături de aceștia, în calitate de pârâți mai apar 100 de alți argeșeni care și-au cedat acțiunile în favoarea lui Chelu. Dar iată ce spune un piteștean, racolat de oamenii lui Chelu, despre cum a fost contactat și ce s-a întâmplat la biroul notarial al Mihaelei Vlad, atunci când s-a dus să se întâlnească cu un presupus cesionar, spunem presupus, pentru că potrivit declarațiilor lui Virgil Popa, dar și a multor altora, în ziua și la ora stabilită, nu s-a prezentat practic cesionarul ( lucru de neacceptat, chiar de natură penală dacă se dovedește că este așa), ci un interpus care i-a oferit suma de 5800 de lei. „ În fața notarului Mihaela Vlad din Pitești, la data de 22.03.2010, când m-am prezentat la solicitarea persoanei care m-a contactat în această problemă, am cerut să mi se facă cunoscut numele acționarului cu care se va face cesionarea acțiunilor, răspunzându-mi-se că numele acționarului cu care se vor întocmi documentele este Popa Constantin. Cunoscându-l pe Popa Constantin încă din anii ’80 (n.red.ca angajat al societății Hidroconstrucția), am sesizat imediat că acesta nu era prezent în fața notarului și am solicitat prezența acestuia, însă persoana care a instrumentat această operațiune mi-a făcut cunoscut verbal că reprezintă în această tranzacționare S.C. Hidroconstrucția S.A și pe domnul Popa Constantin în calitate de cesionar. Suma de 5800 lei menționată în procură nu am primit-o de la domnul Popa Constantin, ci de la persoana care l-a reprezentat. Ulterior am constatat că în documentațiile de cesionare a acțiunilor întocmite de domnul Popa Constantin sunt anumite neregularități și am sesizat Biroul Acționariat din cadrul S.C Hidroconstrucția S.A. Subliniez că nu știu numele persoanei care m-a contactat și l-a reprezentat pe Popa Constantin în această operațiune, recunosc că am fost indus în eroare la momentul autentificării procurii speciale de BNP Mihaela Vlad, nepermițându-mi-se să studiez destul de bine și atent prevederile documentelor încheiate, constând în întocmirea unui Angajament(!!!) la aceeași dată și la același birou notarial,cerându-mi-se de 10 ori suma menționată în procură, fapt ce reprezintă în opinia mea intenția de înșelătorie sau escrocherie comisă de Popa Constantin și persoana care l-a reprezentat pe acesta. ” De altfel, semnatarul a revocat ulterior la Biroul Notarilor Publici, aparținând notaritei Valerica Cîrstoiu, actul autentificat la BNP Mihaela Vlad. Un alt cedent, Nicolae Rădescu, din Dâmbovicioara, a fost chemat în 2010 la biroul notarului public Cornelia Zipiși din Câmpulung, acesta declarând ulterior că în locul lui Constantin Popa s-a întâlnit cu o altă peroană, pe nume Ionel Mitu. Iar maniera în care s-au derulat lucrurile în biroul notarial de la Câmpulung este asemănătoare scenei de la Pitești, din biroul notăriței Mihaela Vlad. Ba, mai mult, martorul și-a arătat disponibilitatea de a coopera într-o eventuală anchetă a Parchetului sau Poliției: „ În opinia mea, faptul că s-a procedat la întocmirea acestor angajamente, după cum bine știu că s-a procedat și cu alți acționari cedenți, constituie o ilegalitate și intenția de escrocherie din partea domnului Popa Constantin și Mitu Ionel, cu sprijinul notarului Zipiși Cornelia.”
„Dacă ar fi adevărat că notarii au încheiat autentificări în absenţa unei părţi, fapta ar fi de natură penală”
Am stat de vorbă și cu notarul Valerica Cîrstoiu, șefa Camerei Notarilor Publici din Argeș: „Nu cred că un notar poate face un act în absența părților, mai ales că este nevoie de prezentarea buletinelor acestora în original. Până la proba contrarie nu pot crede, dar, dacă ar fi adevărat, ar fi de natură penală. Cât este de adevărat însă, nu putem să știm. A trebui să facă dovada că cesionarul nu s-a prezentat. La mine au venit în 2012. S-au prezentat niște acționari să revoce acele procuri. Am observat chiar că aveau o prevedere în Statut în care se stipula că nu se poate cesiona decât trecând prin Biroul acționarilor, însă asta nu poate fi considerată o culpă pentru că un notar nu poate să știe și este o problemă care ține mai mult de latura civilă. Trebuie să știți că mulți spun că nu au știut ce semnează în fața notarului. Este mai ușor să te aperi așa. Până la proba contrarie, repet, nu mă pronunț”.
Potrivit documentelor existente la dosar, însăși solicitarea lui Constantin Popa adresată Asociației Acționarilor, la care sunt atașate contractele de cesiune semnate de 60 de persoane, reprezintă o ciudățenie în sensul că, potrivit datelor înregistrate, respectivul cesionar ar fi trebuit să fie în aceeași zi la mai multe birouri notariale nu doar cele din Pitești și Câmpulung, dar și din alte orașe din țară, ceea ce fizic nu ar fi posibil. Dar despre mai multe bizarerii dintr-un proces care își urmează cursul, chiar dacă principalul învinuit este mort, într-un număr viitor al Jurnalului de Argeș în care veți putea citi și despre alți oameni ai lui Chelu din Argeș, printre ei, politicieni și lideri sindicali, care l-au ajutat.
Material realizat de
Alina Crângeanu
0 Comentarii