Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat „o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Vila Golescu din Câmpulung, Biserica „Sfânta Marina”, una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Câmpulung și Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Curtea de Argeș.

Vila Golescu din Câmpulung

Aparținând uneia dintre cele mai vechi familii boierești, cu rădăcini în secolul al XV-lea, Vila Golescu a fost construită în anul 1910, supraviețuind împrejurărilor dificile ale istoriei. A fost ridicată de către inginerul silvic Vasile Golescu pe dealul vestic, cu vedere spre orașul Câmpulung Muscel, având rol de casă de vacanță. Vila, creație a arhitectului Constantin N. Simionescu, este un exemplu excelent de stil neoromânesc, o combinație între elemente ale arhitecturii și locuirii tradiționale și varianta regională a stilului Art Nouveau de sorginte europeană. Ansamblul cuprinde și un canton-anexă, model tip pentru adăpostul grădinarului, ce amintește de cule, având aceeași expresie în stil național. Pasionat de silvicultură, Vasile Golescu a conceput un parc terasat în jurul casei.

Citește și La moartea pictorului Ion Gheorghe Vrăneanţu nu plânge nimeni

Cu o suprafață de peste 3 ha, parcul este un exemplu de biodiversitate conservată intact, cuprinzând arbori și arbuști foarte rar întâlniți pe teritoriul României. Simbol al eleganței și simplității aristocratice de la începutul secolului XX, Vila Golescu inspiră și astăzi vizitatorii prin elementele stilului arhitectural neoromânesc. Vila și parcul dendrologic Golescu din Câmpulung Muscel se află în proprietatea Fundației Pro Patrimonio și reprezintă un ansamblu arhitectural și peisager excepțional. Acestea au intrat în proprietatea Fundației Pro Patrimonio în anul 2002, ca urmare a donației făcute de Irina Maria Golescu, probabil ultima descendentă a uneia dintre cele mai vechi familii românești, a cărei istorie începe în secolul al XV-lea și are un rol decisiv în politica de modernizare a națiunii române și revoluția de la 1848.

Biserica „Sfânta Marina”, una dintre cele mai vechi biserici ortodoxe din Câmpulung

Biserica „Sfânta Muceniță Marina” este considerată a fi cea mai veche biserică ortodoxă din Câmpulung, fiind edificată între 1.100 – 1.200, potrivit unor istorici. Biserica „Sfânta Marina” datează însă, cu certitudine, din secolul al XV-lea, existența lăcașului de cult din această perioadă fiind confirmată prin descoperirea unor morminte în perimetrul exterior al monumentului. De asemenea, continuitatea utilizării așezământului religios este dovedită prin descoperirea unor monede din secolele XVI-XVII în urma cercetărilor arheologice efectuate în anul 1963. Biserica a fost restaurată în anul 1696, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, când i s-au adăugat pronaosul și un pridvor închis, peste care s-a ridicat o clopotniță cu metereze.

Începând cu veacul al XVII-lea, pe lângă Biserica „Marina” a funcționat și o școală de pictură (zugrăvie), unde a dobândit primele cunoștințe artistice celebrul pictor Ion Negulici. Sub raport arhitectural, Biserica „Sfânta Marina” se integrează în construcțiile ecleziastice de plan dreptunghiular alungit, cu absidă semicirculară la altar, prezentând un pridvor de formă pătrată, fiind supraînălțată printr-o turlă octogonală deschisă. O pisanie sculptată în piatră datând din anul 1967 este fixată deasupra intrării în pronaos, al cărei prag este format dintr-o lespede funerară. La exetrior, pe latura sudică se văd și astăzi ancadramentele din piatră de Albești ale vechii uși de intrare în pronaos, zidită ulterior.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IV)

Biserica ”Sfântul Gheorghe” din Curtea de Argeș

Până în anul 1880, aici a fost păstrat steagul lui Tudor Vladimirescu. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Curtea de Argeș a fost ridicată după planurile arhitectului Dimitrie Ionescu-Berechet pe locul unei biserici din 1793 distrusă de un incendiu în 1913. Biserica veche, cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost construită între anii 1779 – 1793 de către arhimandritul Partenie. În anul 1876, la Biserica „Sfântul Gheorghe” încă se mai afla, la adăpost, steagul lui Tudor Vladimirescu, adus la Curtea de Argeș de episcopul Ilarion Argeșiu, mentorul lui Tudor Vladimirescu. După anul 1880, steagul revoluționar a fost dus la Muzeul Național. De asemenea, în vechea Biserică ”Sfântul Gheorghe” au fost aduse în anul 1897 moaștele Sfintei Filofteia, după ce Biserica Domnească a fost închisă pentru restaurare. Au rămas aici până în anul 1913. Vechiul lăcaș de cult a fost distrus de un incendiu devastator în anul 1913, care s-a propagat de la o casă din apropiere.

Actuala biserică, cu hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”, a fost ridicată între anii 1934-1936 după planurile arhitectului Dimitrie Berechet, fiind construită din cărămidă, în formă de cruce, cu fațada și pridvorul în stil brâncovenesc și acoperită cu tablă zincată. Biserica se remarcă prin frumoasa pictură murală executată între anii 1936-1938 de renumitul pictor Ghiță Popescu din București, profesor al Școlii de pictură bisericească din cadrul Patriarhiei Române. Majoritatea lucrărilor de arhitectură executate în Biserica Ortodoxă Română între 1930 şi 1969 poartă amprenta lui Dimitrie Ionescu-Berechet. Portofoliul său conţine peste 400 de proiecte care impresionează prin diversitate și calitate. Arhitectul Berechet a fost extrem de activ şi în domeniul arhitecturii civile, proiectând numeroase edificii publice (Primăria din Câmpulung Muscel, Mausoleul de la Mateiaş, Teatrul din Bacău, Liceul de fete şi Şcoala nr. 1 din Câmpulung Muscel etc.) şi locuinţe particulare (hoteluri, blocuri, vile sau case). Numai în oraşul său natal, Câmpulung Muscel, de care l-a legat o dragoste profundă, Dimitrie Ionescu-Berechet a proiectat un număr de circa 80 de lucrări.

Citește și Cum se distrau piteştenii la… 1924?