Județul Argeș este printre cele mai vizitate zone din țară, iar dacă vorbim despre nordul județului putem spune că acesta este cu adevărat “o comoară a turismului argeșean”. Iată în cele ce urmează Cascada Capra, una dintre cele mai spectaculoase cascade din țară, Tunelul Capra-Bâlea Lac, Casa „Elisabeta Rizea” din Nucșoara.

Cascada Capra, una dintre cele mai spectaculoase cascade din țară

Cunoscută și sub denumirea de Cascada Iezerului, Cascada Capra este una dintre cele mai impresionante cascade din țara noastră. Este situată pe versantul sudic al Munților Făgăraș, la altitudinea de 1690 metri, chiar lângă Transfăgărășan, între Cabana Capra și Lacul Bâlea, pe DN7C. Cascada izvorăște din Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.241 de metri, și are o cădere spectaculoasă, de aproximativ 40 de metri înălțime. Datorită debitului foarte mare de apă, cascada rezistă și în sezonul rece, apa acesteia înghețând doar în iernile geroase. Aflându-se exact la marginea șoselei, cascada este foarte accesibilă și oferă o priveliște deosebită, fiind o adevărată încântare pentru cei care vin să o admire.

Cascada Capra, Transfăgărașan, România

În zona cascadei se află Cabana Capra (la 4 km distanță), Lacul Bâlea (la 5 km distanță) și Barajul Vidraru (la 49 km distanță). De la Cabana Capra pornim spre nord, trecem podul peste râul Capra și continuăm urcușul pe Transfăgărășan circa 2 km. Parcurgem astfel 1,5 km însoțiți de pârâul Fundu Caprei și, după ce trecem ultimul pod peste acesta (la ramificația marcajului triunghi galben spre Portița Arpașului, traseul 14), traversăm spre vest zona inferioară a Piciorului Caprei, până în apropierea cascadei. La mică distanță spre est de cascadă părăsim șoseaua, urcând spre nord o scurtă porțiune abruptă. Mai sus, întâlnim poteca marcată cu bandă albastră, pe care o urmăm spre nord pe versantul vestic al Piciorului Caprei. Vom depăși două trepte glaciare, după care ajungem la Lacul Capra (2.249 m alt.), lângă Monumentul alpiniștilor. În acest punct întâlnim poteca marcată cu bandă roșie, care ne va conduce în Șaua Capra, de unde vom coborî în Căldarea Bâlea pe traseul 4, în sens invers.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (IX)

Tunelul Capra-Bâlea Lac de pe Transfăgărășan

Tunelul Capra-Bâlea Lac, de pe Transfăgărășan, cunoscut și sub numele de Pasul Bâlea, unește Țara Românească și Transilvania. Unește rutier văile glaciare Bâlea (Sibiu) – Capra (Argeș) prin intermediul circului glaciar drenat de pârâul Pisica. Construcția sa a început în 1972. Străpungerea muntelui a fost realizată în toamna anului 1973 și inaugurarea s-a făcut în 1974. Construirea a fost încredințată Trustului de Construcții Hidroenergetice București, la activitate participând sute de muncitori civili, dar majoritatea erau militari. Unele surse indică faptul că aici au fost aduși la muncă și intelectuali ce proveneau din închisorile comuniste.
Lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine din România străbate creasta Făgărașului între vârfurile Paltinul (2398 m) și Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 și 2.042 metri. Au fost excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.

Citește și Nordul judeţului – „comoara turismului argeşean” (VIII)

Casa „Elisabeta Rizea” din Nucșoara

Pe valea Râului Doamnei în sus, spre nord, unde domină culmea Vârfului Strungii, la poalele munților Făgăraș, într-o ultimă constelație de așezări rurale, se află comuna Nucșoara. Localitatea excelează prin frumusețile sale naturale de excepție, cât și prin trecutul său istoric. Istoria acestui ținut de legendă de la poalele munților Făgăraș este fascinantă, tulburătoare, având în vedere rezistența la agresiunile dictaturii, dar și acuratețea sufletească, priceperea și hărnicia locuitorilor săi. Nimic nu a alterat demnitatea, iubirea de pămantul natal și de obiceiurile străbune ale locuitorilor comunei Nucșoara. Unul dintre obiectivele de interes din localitate este casa fostei luptătoare anticomuniste Elisabeta Rizea. Eroina din Nucșoara, așa cum mai este cunoscută Elisabeta Rizea, a devenit, după 1990, un simbol al demnității și al rezistenței împotriva comunismului.

Alături de soțul ei, Gheorghe, a participat la organizarea și sprijinirea grupului de partizani condus de Toma Arnăuțoiu. A fost închisă pentru faptele ei între 1950-1956 și 1958-1964. Casa a fost ridicată în 1931 prin clacă de către soții Rizea. Camera din dreapta a fost locul în care au depus jurământul partizanii lui Toma Arnăuțoiu, în primăvara anului 1949. În aceeași cameră a înnoptat Regele Mihai I în tinerețe, atunci când a vizitat satul Nucșoara și când a cunoscut-o pentru prima dată pe Elisabeta Rizea, la șezătoarea satului. În prezent, casa se află în proces de consolidare și restaurare în cadrul unui proiect al Asociației „Elisabeta Rizea”, dezvoltat în parteneriat cu Centrul de Studii în Istorie Contemporană. Proiectul își propune să consolideze și să restaureze casa în care au locuit Gheorghe și Elisabeta Rizea, urmând ca aceasta să fie transformată în muzeu, pentru a putea fi introdusă în circuitul turistic.

Citește și Elisabeta Rizea, eroina de la Nucşoara şi mărturiile sale cutremurătoare din închisoarea de la Piteşti

Citește și Fonduri insuficiente pentru amenajarea Casei Memoriale „Elisabeta Rizea”