# Directorul de la Hurmuzachi este acuzat de fostul consilier juridic, Irina Gheorghe (foto medalion), de mai multe infracţiuni
Este deja de notorietate scandalul care a izbucnit și blocajul în care a intrat Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” după ce Nicolae Brînzea a demis mai mulți salariați, inclusiv pe consilierul juridic Irina Gheorghe. Avocata a făcut o plângere la DNA împotriva directorului Brînzea și abuzurilor de la IEH. Aceasta le-a adus la cunoștință procurorilor mai multe detalii legate de Nicolae Brînzea și de alte persoane din institut care au constituit, spune avocata, un „grup infracțional organizat”. Este vorba despre Brînzea Nicolae, director general adjunct în cadrul Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, Zlotea Angela, persoana care acorda viza de control financiar preventiv, ex-angajat în cadrul institutului, Marinescu Marcela, avocat, Andreescu Floarea, consilier de resurse umane, Neacșu Răzvan Gabriel, director administrativ.
Pentru că acuzele sunt foarte grave, vă prezentăm în continuare documentul trimis procurorilor: „În fapt, în calitate de fost angajat pe postul de consilier juridic în cadrul Institutului «EUDOXIU HURMUZACHI» pentru românii de pretutindeni (IEH), instituție aflată în subordinea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, am constatat următoarele:
În perioada iunie 2016 – iunie 2018, în care directorul general adjunct Nicolae Brînzea a îndeplinit atribuţiile de director general al Institutului «Eudoxiu Hurmuzachi» pentru românii de pretutindeni, în urma unor examene trucate, numitul Brînzea Nicolae a reușit să aducă în institut un grup de persoane care, împreună cu el, s-au constituit într-un grup infracțional. Astfel, cu complicitatea acestora, a reușit să săvârșească mai multe infracțiuni.”

Brînzea și-a stabilit singur salariul, cu încălcarea prevederilor legale

„1. Numitul Nicolae Brînzea și-a stabilit singur salariul, cu încălcarea Legii-cadru 153/2017, și, mai mult, cu falsificarea documentelor ce stau la baza stabilirii acestuia, cu complicitatea unor angajați. Majorarea, în două tranșe, a salariului său de bază, prima dată fără nicio bază legală, iar a doua oară cu încălcarea vădită a prevederilor legale. Astfel, începând cu data de 01.07.2017, salariul directorului general adjunct Nicolae Brînzea s-a majorat, printr-o succesiune bizară de acte (actul adiţional nr. 2/28.07.2017 şi decizia 100/04.09.2017, ambele cu aplicabilitate de la 01.07.2017), de la 7.418 lei la 12.974 lei, în condiţiile în care noua Lege-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu prevedea nicio majorare a salariului începând cu data de 01.07.2017. Astfel, conform actului adițional nr. 100/04.09.2017, își stabilește singur salariul în cuantum de 12.974 lei, însă din conținutul deciziei reise că, în fapt, acest act a produs efecte începând cu data de 01.07.2017. Viza CFP (04.09.2017) care apare pe document atestă că acest act adițional a fost întocmit ulterior datei de la care a produs efecte juridice.
Cea de-a doua majorare a salarizării sale s-a realizat începând cu 01.01.2018, prin aplicarea coeficientului de 25% prevăzut la art. 38, alin. 1, lit. a), din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu ignorarea vădită a limitărilor prevăzute la acelaşi articol din această lege, la aliniatul 6, care stabileşte foarte clar că nivelul maxim al salarizării este cel prevăzut pentru anul 2022. Având în vedere că funcţia deţinută de Nicolae Brînzea este de director general adjunct, (n.red. – la acea dată) iar prin statul de funcţii s-a stabilit nivelul de salarizare la gradul I, în conformitate cu Anexa IV din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, salariul de bază este de 10.880 lei. Cu ignorarea flagrantă a acestei limite impuse de legiuitor, Nicolae Brînzea şi-a stabilit singur un salariu de 17.124 de lei.
Modul cum acesta a falsificat documente îl regăsim în multe dintre actele semnate de către Nicolae Brînzea. Viza CFP și viza avocatei Marcela Marinescu sunt acordate, în multe cazuri, ulterior producerii efectelor juridice ale actelor respective.”

„A angajat, fără concurs, prin cumul de funcții, un consilier juridic”

„2. Angajarea, de către Nicolae Brînzea, prin încheierea unui contract de muncă, însă fără concurs (deci, fără respectarea prevederilor legale în vigoare), unei persoane (Andreescu Floarea), pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în cadrul Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni, în condiţiile în care aceasta deţinea și funcţia de consilier cu atribuţii în domeniul resurselor umane. De menționat faptul că exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu alte profesii, în conformitate cu prevederile art. 19, lit. c, din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Mai mult, directorul general adjunct Brînzea Nicolae a numit prin decizie consilierul juridic, fără respectarea prevederilor legale privind cumulul de funcții, respectiv art. 29, alin. 1 și 2, din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care menționează cazurile excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat.
Așadar, angajarea persoanei menționate (Andreescu Floarea), prin decizie a directorului general adjunct, pe funcţia de consilier juridic cu jumătate de normă, prin cumul de funcţii în aceeași instituție, a încălcat: prevederile legale cu privire la incompatibilitatea exercitării funcției de consilier juridic cu orice altă activitate salarizată (art. 19, lit. c) din Legea nr. 514/2003 privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic), prevederile din Legea 53/2003 – Codul muncii, cu privire la ocuparea funcțiilor prin concurs, dar și prevederile legale care reglementează cazurile excepționale în care posturile vacante și temporar vacante pot fi ocupate prin cumul de funcții de personalul angajat (art. 29, alin. 1 și 2, din Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice).”

„Întocmirea în fals a numeroase înscrisuri”

„3. Desemnarea de către N. Brînzea a Angelei Zlotea să exercite controlul financiar preventiv propriu (CFPP) în IEH, cu încălcarea de către ambele persoane a prevederilor art. 9, alin. (6), din O.G. 119/1999, mai exact, fără acordul entității publice superioare (în cazul de față Ministerul pentru Românii de Pretutindeni), atât în anul 2017, cât și în anul 2018. Tot numita Zlotea Angela, în complicitate cu angajați ai IEH, a falsificat statele de plată astfel încât aceasta să poată încasa salariul și de la IEH și de la Institutul Cultural Român (ICR). Menționez că aceasta lucra cu normă întreagă la ambele instituții, programele de la cele două instituții suprapunându-se, deci era absolut imposibil să fie prezentă în același timp în ambele instituții. Și, din moment ce aceasta încasa salariul întreg (conform declarației de avere), în mod evident aceasta nu putea fi prezentă la ambele instituții în același timp, pe cale de consecință aceasta beneficia de complicitatea numitului Brînzea Nicolae pentru a falsifica prezența în instituție. Cunosc de la angajați ai IEH că aceasta nu era zilnic la locul de muncă. Nu cunosc cum reușea să justifice la ICR prezența și cum încasa salariul, însă la IEH, în mod cert, nu era prezentă. Faptul că aceasta nu era prezentă la serviciu în fiecare zi a condus la întocmirea în fals a numeroase înscrisuri pe care aceasta trebuia să le avizeze. Astfel, numita Zlotea Angela, cu acordul directorului Brînzea Nicolae, a încasat salariul în condițiile în care nu se prezenta la serviciu. Tot cu complicitatea directorului Brînzea Nicolae, aceasta aplica pe documentele pe care era necesară viza de CFP, după data la care actele respective produceau efecte juridice. Din moment ce viza de control preventiv financiar este solicitată înainte de semnarea de către reprezentantul instituției, aplicarea după data la care actul produce efecte nu face altceva decât să falsifice documentul, pentru a crea aparența de îndeplinire a atribuțiilor pe care le avea și astfel justifica salariul încasat. Numai că, prin alterarea documentului prin înscrierea ulterioară a vizei, numita, împreună cu numitul Brînzea Nicolae, săvârșea infracțiunea de fals și înșelăciune, inducând în eroare statul român. Numitul Brînzea Nicolae beneficia astfel de complicitatea numitei Zlotea Angela, știind că, datorită faptului că el îi permitea să nu se prezinte la serviciu, dar să încaseze salariul întreg, iar ea, în schimbul acestui lucru, îi semna orice document fără să pună întrebări și fără a face verificările necesare. Mai mult, chiar aplicând viza CFP după data la care documentul producea efecte juridice.”

„Numitul Brînzea Nicolae, multe falsuri în complicitate cu avocata Marinescu Marcela”

„4. Încheierea de către Nicolae Brînzea a unui contract de asistenţă juridică cu Marinescu Marcela – Cabinet Individual de Avocat, fără aprobarea ordonatorului principal de credite, cu încălcarea dispozițiilor legale menționate în art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. Având deplina reprezentare a faptului că acest contract nu a fost încheiat în condiţii legale de validitate, a acceptat facturile emise în baza acestuia, care au fost certificate pentru conformitate şi pe care s-a dat «bun de plată», fiind și plătite prestațiile aferente lunilor ianuarie și februarie 2018. Pentru următoarele luni, respectiv martie-mai 2018, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, realizând că nu a aprobat niciodată încheierea contractului de asistență juridică, nu a mai aprobat, în calitate de ordonator principal de credite, plățile lunare conform contractului încheiat nelegal. În mod încă neelucidat – singura explicație plauzibilă fiind aceea că persoane din interiorul institutului, acționând împotriva intereselor acestuia, au pus la dispoziția avocatului facturile avizate și certificate în vederea efectuării plății – aceste facturi, cu toate certificările şi avizele interne, au ajuns în posesia avocatului cu care se încheiase nelegal acest contract, iar acesta le-a utilizat pentru a deschide o procedură de executare silită a institutului, în cadrul căreia au fost blocate conturile instituţiei şi au fost sechestrate autoturismele funcţionale. Așadar, după încercările repetate ale lui Brînzea Nicolae – director general adjunct – de inducere în eroare a ordonatorului principal de credite, respectiv Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, prin intermediul memorandumurilor interne transmise (înregistrate sub nr. B1131/09.05.2018, respectiv nr. B1443/30.05.2018), nu s-a reușit obținerea aprobării, menționate de legiuitor, pentru încheierea contractului de asistență juridică, nici măcar post factum, răspunsul ordonatorului principal de credite (adresa nr. A/4320/02.08.2018) fiind categoric sub acest aspect: «Ordonatorul principal de credite nu a primit o solicitare cu privire la aprobarea încheierii contractului de asistență juridică seria B nr. 1935136 din 10.01.2018 și, în consecință, nici nu se poate pune problema în privința obținerii aprobării în cauză». Prejudiciul a fost reținut inclusiv în Minuta Curții de Conturi a României, încheiată cu ocazia întâlnirii de lucru din 18 februarie 2019, înregistrată cu nr. B349/18.02.2019. Aplicând același mod de operare ca și în cazul Zlotea Angela, numitul Brînzea Nicolae, în complicitate cu avocata Marinescu Marcela, a falsificat documente prin aplicarea vizei de legalitate în numeroase acte, însă aplicarea vizei de legalitate se făcea după ce actul era semnat de ambele părți și deja producea efecte juridice.
Am descoperit acest lucru în urma verificărilor rapoartelor de activitate întocmite de avocata Marinescu Marcela. În urma acestor verificări am descoperit că aceasta nu vizase de legalitate documentele la datele la care pretinsese că le vizase. Ceea ce înseamnă că, încă o dată, numitul Brînzea Nicolae se folosea de aceleași metode ca și în cazul Zlotea Angela. În fapt, avocata încasa onorariul, însă aceasta, în realitate, nu viza legalitatea documentelor întocmite.”

„Numitul Brînzea Nicolae, în complicitate cu Neacșu Răzvan, a plătit abonamente telefonice pentru persoane străine de IEH”

„5. Numitul Brînzea Nicolae, în calitate de reprezentant al IEH, a încheiat contracte cu VODAFONE, în data de 05.12.2016. Astfel, aprox. 10 persoane (plecate din IEH) au beneficiat de plata lunară a unui abonament pe diverse perioade de timp, abonamente cu valori cuprinse între 12-68 euro/pers., fără TVA. Deci, în perioada 2016-2018 au fost plătite abonamente de către IEH unor persoane care nu mai aveau calitatea de angajat al IEH. Numitul Brînzea Nicolae, în complicitate cu directorul Neacșu Răzvan, a plătit abonamente din bugetul de stat, abonamente de care au beneficiat diverse persoane care nu erau angajate ale IEH.”

„Numitul Brînzea Nicolae a avut un comportament abuziv, insuflând teamă în instituția publică pe care o conduce”

„6. În repetate rânduri, numitul Brînzea Nicolae a avut un comportament abuziv asupra angajaților detașați, insuflând teamă și teroare în instituția publică pe care o conduce, pe fondul conflictului dintre acesta și directorul general. Acesta nu a avut un comportament abuziv doar asupra mea, ci și asupra altor angajați, pe care îi jignea. Menționez că prin comportamentul acestuia a încurajat și pe cei aflați în anturajul și sub protecția sa să se comporte astfel cu angajații. De la conferirea atribuțiilor de director general domnului N. Brînzea, acesta a amenințat permanent salariații detașați, i-a prezumat ca infractori, solicitându-le «rapoarte de activitate» în care să răspundă la întrebări tendențioase, de tipul: «Ați copiat documente ale IEH?», «Aveți cunoștință despre documente scoase din instituție (când, cum, cui i-au fost înmânate)?», «Aveți cunoștință despre sustragere de documente ale IEH?», pentru ca în final să menționeze «Confirm realitatea celor declarate, cunoscând consecințele falsului în declarații», deci, adevărate declarații, deși nu are și nici nu poate avea atribuții de organ de cercetare/urmărire penală.”

„Toate aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu, fals, uz de fals, înşelăciune, purtare abuzivă, constituirea de grup infracţional organizat”

„7. Întrucât am adus la cunoștința doamnei ministru (n.red. – ministrul Pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero) faptul că, prin delegarea domnului Nicolae Brînzea, acesta va dobândi și calitatea de reprezentant legal al instituției, ceea ce vine în contradicție totală cu calitatea de parte în multiplele litigii pe care le are cu IEH, doamna ministru nu a luat nicio măsură de a pune capăt acestei situații. Astfel, i-am adus la cunoștință doamnei ministru faptul că există 4 litigii pe rolul instanțelor de judecată în care domnul Nicolae Brînzea este parte și încă 5 litigii cu persoane foarte apropiate domnului N. Brînzea, având, evident, interese contrare față de cele ale instituției, aflându-se astfel în conflict de interese, acționând cu dispreț față de banul public. Există riscul major ca acesta să nu apere interesele legale ale IEH, câtă vreme intră în contradicție cu interesele sale personale; exemplific cu acțiunile care au ca obiect: constatarea drepturilor salariale (pe care N. Brânzea și le-a acordat ilegal, peste orice plafoane menționate de legiuitor – în acest litigiu există, deja, o hotărâre în primă instanță, prin care s-a constatat faptul că N. Brînzea și-a acordat singur, pentru sine, drepturi salariale nelegale); contestarea deciziei directorului general de stabilire a salariului, conform legii; contestarea deciziei de sancționare; acțiunea în constatarea nulității contractului de muncă al directorului general, în condițiile în care acesta făcuse obiectul verificărilor de legalitate ale instanței.
Neregulile constatate în activitatea domnului N. Brânzea au fost aduse, permanent, la cunoștința ministrului Pentru Românii de Pretutindeni; membrilor Corpului de control al primului-ministru; membrilor Misiunii de audit financiar din partea Curții de Conturi a României, însă, până la acest moment, nu s-a intervenit în niciun mod. Mai mult, Corpul de control al primului-ministru, deși avea termen pentru finalizarea controlului și redactarea raportului respectiv 30 noiembrie 2018, acesta nu s-a finalizat nici în prezent. De asemenea, a pătruns, fără drept, în biroul directorului general care este încuiat (cheile aflându-se la directorul general), în lipsa acestuia, fără acordul său.
Toate aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de abuz în serviciu, prevăzut și pedepsit de art. 297, fals, prevăzut și pedepsit de art. 320 Cod penal, uz de fals, prevăzut și pedepsit de art. 323, înșelăciune, prevăzut și pedepsit de art. 244 Cod penal, purtare abuzivă, 296 Cod penal, constituirea de grup infracțional organizat prevăzut și pedepsit de art. 376 Cod penal.
Întrucât numitului Brînzea Nicolae, în data de 12.03.2019, i-au fost delegate de către ministrul Pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, atribuțiile de conducere ale Institutului, vă aduc la cunoștință faptul că acesta poate oricând să distrugă probele care conduc la stabilirea vinovăției sale și a persoanelor menționate, rugându-vă să dispuneți măsuri urgente pentru conservarea probelor. Vă aduc la cunoștință ca acesta se află în numeroase litigii cu IEH (pe care acesta îl reprezintă acum). Am adus la cunoștință aceste aspecte ministrului Pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, însă aceasta nu a înțeles să ia măsurile necesare”, a încheiat Irina Gheorghe.
P.S. Vineri, 27 iulie, am primit din partea Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” un drept la replică, nesemnat, la articolul intitulat „Interviu cu ziarista şi activista care a demascat «Gruparea Brînzea»”. La solicitarea noastră, am primit un drept la replică, semnat/asumat, foarte târziu, marți, 30 iulie. În plus, acesta pur și simplu are lacune ce îl fac să nu fie publicabil. Concret, în dreptul la replică trimis redacției Jurnalul de Argeș, directorul Nicolae Brînzea nu răspunde la niciuna dintre acuzele formulate de către Iulia Modiga privind cheltuirea banilor publici de către Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi”, rezumându-se la a spune că „Faptele prezentate de doamna Modiga Iulia Rodica sunt scoase din context şi nu prezintă realitatea, nefiind conforme cu spiritul şi litera legii, ci cu imposibilitatea ei de a-şi asuma realitatea personală”. Tot în dreptul la replică trimis redacției, Nicolae Brînzea mai precizează, cu referire la încetarea detașării Iuliei Modiga, că „deşi încetarea detaşării NU trebuie motivată, conform prevederilor legale în vigoare, conducerea a avut la baza încetării detaşării fapte deosebit de grave ce vor fi făcute publice la momentul oportun”. Însă „faptele deosebit de grave” sunt ținute, practic, la secret, deși este vorba de o instituție publică. Tocmai în spiritul de care este acuzat dl. Brînzea că procedează pentru ascunderea faptelor ilegale din instituția publică pe care o conduce. Totuși, vom publica dreptul la replică respectiv într-o ediție viitoare.