NATO își regândește modul în care răspunde amenințării reprezentate de dronele de mici dimensiuni, după ce costurile interceptării acestora cu avioane de vânătoare au devenit tot mai greu de justificat. Alianța caută acum soluții tehnologice mai eficiente și mai puțin costisitoare, colaborând direct cu industria de apărare și cu firme inovatoare specializate în sisteme anti-drone.
Subiectul a fost unul dintre principalele puncte de discuție la cea de-a doua ediție a evenimentului AIRCOM Industry Day, organizat la baza aeriană Ramstein din Germania. Reprezentanți ai NATO, ai industriei europene de apărare și ai mediului de cercetare au analizat noile provocări generate de războiul modern, în care dronele au devenit o armă folosită pe scară largă.
În ultimii ani, incidentele s-au înmulțit. De la drone căzute pe teritoriul României și încălcări ale spațiului aerian al Lituaniei până la suspendarea temporară a activității aeroportului din München din cauza unei posibile amenințări, astfel de aparate fără pilot obligă statele membre să reacționeze rapid.
În prezent, atunci când o dronă pătrunde în spațiul aerian al Alianței, este activată procedura „Eastern Sentry”, care presupune trimiterea unor avioane de luptă pentru identificarea și, dacă este necesar, neutralizarea țintei. Problema este însă costul foarte ridicat al unei astfel de misiuni. Potrivit datelor prezentate, o intervenție standard cu două aeronave militare depășește 85.000 de euro, fără a include eventualele rachete folosite. În schimb, multe dintre dronele utilizate pe câmpul de luptă costă sub 100.000 de euro.
Comandantul adjunct al Comandamentului Aerian Aliat, generalul-locotenent Guillaume Thomas, a avertizat că proliferarea dronelor reprezintă una dintre cele mai importante provocări comune pentru NATO. În opinia sa, avantajul va aparține celor care vor reuși să evolueze mai rapid în trei domenii-cheie: reducerea costurilor, creșterea capacității de producție și accelerarea inovației tehnologice. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o colaborare permanentă între armată și industria de apărare.
Experții prezenți la eveniment au subliniat că războiul din Ucraina a schimbat complet regulile jocului. Cercetătoarea Ulrike Franke, de la Consiliul European pentru Relații Externe, consideră că dronele au transformat conflictul într-un război al volumului și al costurilor, ceea ce obligă armatele occidentale să găsească metode ieftine și eficiente de apărare, în loc să utilizeze echipamente extrem de scumpe împotriva unor ținte cu valoare redusă.
Experiența Ucrainei oferă, de asemenea, lecții importante. Locotenentul superior Oleksandr Vorobiov a explicat că una dintre cele mai mari dificultăți este detectarea fiabilă a dronelor mici. Potrivit acestuia, sistemele radar actuale pierd adesea contactul cu astfel de aparate pentru câteva secunde, ceea ce îngreunează dezvoltarea unor drone interceptoare complet autonome.
Organizatorii evenimentului au precizat că obiectivul principal este accelerarea introducerii tehnologiilor anti-UAS în structurile militare. Locotenent-colonelul Steffen Bott a explicat că NATO nu încheie contracte directe cu producătorii, însă stabilește cerințele operaționale necesare, în timp ce industria dezvoltă soluțiile tehnice. Acesta a remarcat că ritmul în care evoluează tehnologia este mult mai rapid decât procedurile clasice de achiziții militare.
La AIRCOM Industry Day au fost prezentate cele mai noi sisteme anti-drone dezvoltate de aproximativ 35 de companii, inclusiv startup-uri și mari producători din industria de apărare, semn că NATO pregătește o schimbare de strategie în fața uneia dintre cele mai dinamice amenințări ale războiului modern.
0 Comentarii