În comuna argeșeană Boteni se află Muzeul Satului care poartă numele unuia dintre cei mai mari etnografi ai țării, profesorul Ion Chelcea. La inițiativa unor oameni inimoși de-ai locului, muzeul a fost inaugurat în anul 2009, cu ocazia celei de-a 14-a ediții a Festivalului “Brâul de la Boteni”, îndeplinind astfel dorința marelui etnograf și încununând eforturile acestuia de a înființa un lăcaș al culturii tradiționale locale la Boteni.
Lada de zestre reprezintă și astăzi un obiect de valoare pentru orice locuitor al Boteniului
Clădirea care adăpostește Muzeul Satului este construită în stilul tradițional specific zonei Muscelului, cu pridvor înalt, adăpostind două încăperi despărțite de o tindă. În muzeu se regăsește tot ce are mai frumos și mai valoros acest ținut muscelean. În încăperea principală a muzeului sunt expuse obiecte tradiționale muscelene, care ilustrează tradițiile, obiceiurile și ocupațiile localnicilor de-a lungul vremii. Printre cele mai admirate exponate se numără costumele populare specifice zonei, printre care și un frumos strai de mireasă. Lada de zestre reprezintă și astăzi un obiect de valoare pentru orice locuitor al Boteniului, deși ele au devenit prezențe destul de rare în casele localnicilor. Realizate din lemn și pictate manual, acestea conțineau lucrurile cu care fetele de măritat plecau din casa părintească către noua lor locuință.
Pereții caselor tradiționale erau decorați cu chilimuri, lucrate de femeile din Boteni la războiul de țesut sau pe gherghef. Chilimurile sunt realizate cu motive geometrice, dar și florale, inspirate din natură. Una din ocupațiile principale ale femeilor muscelene era țesutul, războiul de țesut fiind un obiect nelipsit în trecut din casele localnicilor din Boteni. Cu ajutorul acestuia, femeile țeseau postavul din care se făceau cioarecii și ițarii bărbaților, dar și delicata pânză de borangic din care se lucrau iile purtate de frumoasele Boteniului.
Sunt expuse unelte, arme și obiecte casnice, toate lucrate manual din piatră, lemn sau fier
Tinda adăpostește o bucătărie tradițională din zona Muscelului, având în mijloc o masă joasă, rotundă, în jurul căreia ai casei se așezau să ia masa. În interiorul bucătăriei se regăsesc numeroase obiecte folosite în gospodărie, precum: donița în care se ținea apa, bota folosită la fabricarea țuicii, tronul de mălai, copaia, oale de pământ în care era ținută mâncarea, plosca, butoiașele în care se ținea țuica, putineiul în care se făceau untul și smântâna. Tacâmurile erau confecționate din lemn, iar vasele din lut. Pe peretele bucătăriei sunt expuse inclusiv obiecte de ceramică de Boteni, până în anii 1920-1930 localnicii practicând meșteșugul olăritului.
O altă încăpere a Muzeului Satului adăpostește vestigii istorice – obiecte descoperite pe teritoriul comunei Boteni, unele datând chiar din Neolitic. Ca mărturii ale trecutului, aici sunt expuse unelte, arme și obiecte casnice, toate lucrate manual din piatră, lemn sau fier.
O importantă parte a muzeului adăpostește palmaresul impresionant al Ansamblului Folcloric Argeșelul, mândria locuitorilor Boteni. Zeci de diplome, medalii, plachete, premii și fotografii sunt expuse în vitrine. Expoziția rezervă un loc aparte fiilor comunei, personalități marcante ale culturii românești: Petre Țuțea, Ion Chelcea, Georgeta Bidilică Vasilache, Mihaela Bidilică Vasilache. La Muzeul Satului din Boteni regăsim cărți, reviste, articole scrise de condeiele măiastre ale scriitorilor amintiți. Comuna Boteni este situată pe Valea Argeșelului, la o distanță de aproximativ 24 km de Câmpulung și 50 km de Pitești. Este străbătută de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud de Hârtiești, Vulturești, Davidești, Mioveni și Mărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord de Mioarele și Valea Mare-Pravăț (unde se termină în DN72A).
Ion Chelcea – etnograf, sociolog, folclorist și doctor în filosofie
Ion Chelcea a fost un etnograf, sociolog folclorist și muzeolog român, doctor în filosofie, întemeietor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iași), șef de secție la Muzeul Satului din București. Promotor al metodei monografice, Ion Chelcea a fost autorul unui număr impresionant de studii știinţifice și a contribuit la organizarea și completarea fondurilor etnografice ale multor muzee din România. A fost unul dintre sociologii considerați incomozi, a căror operă a fost subestimată în perioada regimului comunist. Teoria sa despre fluxurile și refluxurile etnice este apreciată de specialiști ca fiind o viziune etnopolitică ”înalt reprezentativă”, alături de cea a lui Simion Mehedinți. Lucrările sale sunt citate în același context cu alte nume de referință în sociologia românească, precum Sabin Manuilă, Anton Golopenția, Ion Conea, Gh. I. Brătianu, Nicolae Iorga etc.
Deși născut pe plaiurile muntene, în satul Boteni, județul Muscel, și absolvent al Universității ”Regele Ferdinand I” din Cluj (1932) – instituție unde va obține de altfel și titlul de doctor în etnografie și sociologie în anul 1939 – Ion Chelcea își va manifesta apoi din plin calitățile de cercetător, dascăl și muzeograf în capitala Moldovei, la Iași, oraș pe care el însuși l-a denumit pe drept cuvânt ”un document istoric de preț”. Aici va pune bazele unor originale cercetări etnografice, dar mai ales va fonda Muzeul Etnografic al Moldovei și va fi primul titular al disciplinei de etnografie de la Universitate.
Citește și Încep lucrările de restaurare a Muzeului Județean Argeș
Citește și Muzeul Județean Argeș deține în patrimoniu bastonul marelui poet Mihai Eminescu
Citește și Muzeul de etnografie şi artă populară, cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung
0 Comentarii