„A încercat de mai multe ori tergiversarea cauzei, prin refuzul de a participa la şedinţele de judecată, deşi ştia că prezenţa sa este obligatorie”
Pe 9 aprilie s-a dat o primă soluție în cazul tânărului mort pe șantierul din Pitești al lui Nicola Inquieto, italianul care a avut afaceri în România și care acum e încarcerat în Catania. Judecătoria Pitești a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva celor trei inculpați, italianul, firma sa, „Daniela Construcții”, și șeful de șantier Nicolae Diaconu, pentru neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, ca urmare a intervenţiei prescripţiei răspunderii penale. Le-a dat însă pedepse cu închisoarea celor doi bărbați; Nicola Inquieto a primit 4 ani și 5 luni închisoare în regim de detenție, iar șeful de șantier Nicolae Diaconu – 3 ani închisoare pentru ucidere din culpă. Firma aflată în insolvență a fost amendată cu 30.000 lei, tot pentru ucidere din culpă. Instanța a respins acțiunea civilă, întrucât familia a încheiat act notarial cu firma și Nicola Inquieto, în 2016, prin care au renunțat la pretențiile civile.
Daunele morale admise în parte pentru fratele și părinții victimei însumează însă 240.000 euro. Nicolae Diaconu trebuie să plătească 60.000 euro către fratele victimei (ceruse 500.000 euro) și 80.000 euro către tatăl victimei (ceruse 150.000 euro), iar cei trei inculpați trebuie să-i plătească mamei defunctului suma de 100.000 de euro daune morale (ceruse 2.000.000 euro). În continuare se menține măsura sechestrului asigurator dispusă din 14 martie 2024, de către Judecătoria Piteşti, până la concurența sumelor de plată. Sentința a fost deja atacată de inculpați.
Pe 17 august 2016, Marius Virgil Vasile, un tânăr de doar 24 de ani, din Dâmbovița, avea să moară căzând de pe o macara pe beton, pe șantierul de blocuri al afaceristului Nicola Inquieto. Cel care a fost extrădat în Italia, unde a și primit, în 2021, o condamnare definitivă la 14 ani de închisoare pentru apartenență la organizația mafiotă Camorra.
Nicola Inquieto, „sub pretextul că se află arestat în altă cauză, fie nu doreşte să participe la judecată, fie invocă anumite condiţii pentru participarea sa”
În 2018, italianul, firma sa și șeful de șantier au fost trimiși în judecată în cazul morții lui Marius Virgil Vasile. De mai multe ori, în ultimii ani, Jurnalul de Argeș a atras atenția asupra tergiversării procesului din cauza cererilor inculpatului Nicola Inquieto. Și în acest an italianul a mai avut o încercare, precizând că doreşte să ia legătura în condiţii de confidenţialitate cu apărătorul ales şi a solicitat instanţei să trimită o cerere către tribunalul în custodia căruia se află, cerere încuviințată de instanță. Mai mult, la ședința din 22 ianuarie a.c. sala a fost eliberată pentru ca avocatul să discute cu inculpatul. Însă concluzia lor a fost că dacă nu se încuviinţează și cererea de către autorităţile italiene de a discuta în privat, respectiv pe telefonul mobil, inculpatul refuză să mai participe la judecată. La termenul din 5 februarie, traducătorul autorizat din Italia, prezent prin videoconferinţă, a precizat că a fost admisă cererea inculpatului de a lua legătura cu apărătorul ales, dar că încă nu a fost aprobată de către conducerea penitenciarului, iar din această cauză inculpatul a refuzat să participe la audierea prin videoconferinţă. Apărătorul lui a solicitat iarăși amânarea cauzei, având în vedere că nu a luat legătura cu inculpatul, dar instanţa din Pitești a respins cu fermitate cererea, „având în vedere că au fost efectuate toate diligenţele în vederea asigurării dreptului la apărare al inculpatului şi pentru prezenţa acestuia la judecată fiind acordate cel puţin trei termene în acest sens”.
Instanța a subliniat în motivarea de acum că inculpatul nu se poate folosi de faptul că e arestat în altă țară pentru a tergiversa judecata. „Practic, toată desfăşurarea procesului penal ar fi la latitudinea inculpatului, care, sub pretextul că se află arestat în altă cauză, fie nu doreşte să participe la judecată, fie invocă anumite condiţii pentru participarea sa la judecată, fie face tot felul de solicitări, ar putea oricând să stopeze desfăşurarea procesului, ceea ce nu poate fi acceptat faţă de vechimea dosarului”.
Referitor la una dintre declarațiile lui, instanța a precizat că nu are nicio relavanță că nu el l-a trimis pe defunct să se urce pe macara, pentru că tot el, în calitate de administrator, „avea obligaţia de a se asigura că sunt respectate toate prevederile”. Instanța mai spune despre Nicola Inquieto că „nu a avut o atitudine sinceră şi cooperantă în faţa instanţei de judecată, a încercat de mai multe ori tergiversarea cauzei prin refuzul de a participa la şedinţele de judecată, deşi ştia că prezenţa sa este obligatorie”.
Citește și A fost arestat şi Tony Colombo, cântăreţul Camorrei pe care Nicola Inquieto l-a adus la Piteşti
„Instanţa nu poate să îşi explice de ce această macara era utilizată pe şantier, deşi era cunoscut că se strica în repetate rânduri”
Interesant este și că, în cursul urmăririi penale, inculpatul Nicolae Diaconu a fost supus la proba detectorului de minciuni, iar răspunsurile sale la întrebări au arătat că a fost nesincer. Șeful de șantier nu era prezent în ziua fatidică, dar o expertiză tehnică judiciară a arătat că prezenţa lui pe şantier era obligatorie. Instanța mai precizează că toată lumea știa că starea macaralei nu era una foarte bună și „nu poate să îşi explice de ce această macara era utilizată pe şantier, deşi era cunoscut că se strica în repetate rânduri, nu exista o încuviinţare a funcţionării acesteia de către RSVTI, societatea nu avea un angajat RSTVI, iar inculpatul Diaconu a obţinut ulterior autorizaţia de macaragiu, respectiv la un an după comiterea incidentului din data de 17.08.2016”.
Una dintre declarațiile șefului de șantier este că niciodată nu i-a arătat defunctului cum se repară macaraua. „Este foarte greu de crezut, aproape imposibil, ca un muncitor, un simplu dulgher, care niciodată în trecut nu a mai utilizat o macara, atunci când observă că aceasta nu mai funcţionează, din proprie iniţiativă, ia decizia de a se urca pe ea şi a o repara, în situaţia în care nimeni nu i-ar fi arătat înainte cum se face acest lucru”.
Instanța mai ia în considerare că și dacă inculpatul nu i-a dat ordin direct defunctului să se urce pe macara şi să o repare în cazul în care aceasta se va defecta în lipsa acestuia, „a acceptat posibilitatea ce acest fapt să se întâmple, având în vedere că în trecut a solicitat ajutorul defunctului şi totodată i-a arătat cum se repune cablul pe rolă sau cum se repară macaraua dacă nu mai funcţionează, aspecte confirmate prin declaraţiile martorilor şi celelalte probe administrate în cauză”.
„În calitate de şef de şantier nu ar fi trebuit să permită niciodată utilizarea macaralei fără prezenţa unei persoane de specialitate, nici măcar acesta nu avea voie să o folosească”
Referitor la vinovăția lui Nicolae Diaconu, instanţa constată că, având în vedere că prezenţa lui era obligatorie, iar utilajul era indispensabil pentru efectuarea lucrărilor şi el era responsabil cu manevrarea, „lipsa lui de pe şantier a condus la producerea decesului”. „Acesta din urmă a luat decizia de a se urca pe macara, nu din motivele pe care inculpatul încearcă să le inducă, respectiv că acesta era în depresie, era o persoană retrasă sau că a fost pus de către fratele şi tatăl său din comoditate, aspecte care nu au nicio implicare asupra cauzei, ci ca urmare a faptului că mai făcuse acest lucru anterior, sub îndrumarea inculpatului Diaconu Nicolae. Acesta ştia că, în primul rând, nu deţine un atestat de macaragiu şi, nu în ultimul rând, ştia că utilajul prezintă anumite defecţiuni, prin acestea fiind conştient de faptul că numitul nu avea voie să folosească respectivul utilaj indiferent de circumstanţe. De asemenea, era necesar ca pe şantier în afară de inculpatul Diaconu Nicolae să fie prezentă şi o persoană responsabilă cu utilizarea utilajului. Inculpatul, în calitate de şef de şantier, nu ar fi trebuit să permită niciodată utilizarea macaralei fără prezenţa unei persoane de specialitate, nici măcar acesta nu avea voie să o folosească”, se mai arată în motivarea sentinței.
0 Comentarii