După ce am prezentat starea jalnică în care se află casele unor renumiți oameni de cultură piteșteni (Rudolf Scweitzer-Cumpăna și Daniel Turcea), iată că „Jurnalul de Argeș” inventariază și alte asemenea case. Nu știm cum se face, dar cei mai de seamă creatori au fost extrem de modești, nu au făcut averi, nu tu vilă, nu tu mașină, nu tu conturi în Elveția, vorba regretatului actor Ion Focșa.

De această dată, prezentăm casa marelui poet Octav Pârvulescu, din str. Fântânii. În această casă, marele poet boem Papa Octav, cum i se spunea, și-a creat opera. S-a născut la 4 octombrie 1931 la Pitești, oraș în care a decedat la 7 ianuarie 1989. A început ca ziarist, la Slatina, la „Oltul”, dar a fost dat afară după ce a dat foc la redacție, fără să vrea, lăsând o țigară să ardă pe lângă scrumieră.

Citește și Când Biserica „Sfântul Nicolae” vindea cruci şi imobile, dar avea şi cârciumă

A revenit la Pitești și a trăit doar din drepturi de autor. Era veșnic cu un braț de reviste sub braț și își făcea veacul la fosta Ceainărie de la „Fortuna”, în fața unei cafele, înconjurat de ciraci. De altfel, la Cenaclul literar „Liviu Rebreanu” era numit „cloșca cu puii de aur”, întrucât căuta să-i promoveze pe cei mai tineri dintre cei în care mijea talentul (a fost cel care m-a primit în cenaclu, pe clasa a 10-a, la recomandarea prozatorului Ion Lică-Vulpești, și m-a pus să citesc tot, de la Homer încoace, dar și presa literară, pentru a fi la curent cu noile tendințe).

În 1979, Centrul Creației Populare Argeș îi publică placheta „Oameni pentru toate anotimpurile”, un soi de „scenarii poetice” care-i trădează sensibilitatea și care au fost montate scenic chiar de Octav Pârvulescu, cu diferite colective artistice din Pitești și din județ. Postum, i-a apărut volumul de versuri „Rugă târzie”.
Ar fi cazul ca Filiala Pitești a Uniunii Scriitorilor din România să amplaseze o placă memorială pe această casă.

Citește și Liceul Teoretic Ion Mihalache, o instituţie cu tradiţie în învăţământul argeşean