Bugetele propuse de două dintre cele mai importante companii de stat din transporturi – TAROM și CFR Călători – au fost respinse de ministrul Economiei și Transporturilor, Radu Miruță, care susține că documentele conțin estimări economice nerealiste și riscante.
Oficialul afirmă că nu poate valida planuri financiare construite pe ipoteze care nu reflectă realitatea din piață și care ar putea amplifica pierderile deja existente.
TAROM, între costuri subestimate și ipoteze optimiste
În cazul companiei aeriene TAROM, ministrul a atras atenția asupra unor discrepanțe între valorile folosite în proiectul de buget și costurile reale din industrie.
Un exemplu invocat de acesta este prețul combustibilului, estimat în document la aproximativ 950 de euro pe tonă, în timp ce valoarea reală ar fi semnificativ mai mare, în jur de 1.400 de euro.
De asemenea, Miruță susține că unele calcule pornesc de la scenarii considerate prea optimiste privind gradul de ocupare al aeronavelor, ca și cum majoritatea curselor ar fi operate la capacitate maximă.
„Responsabilitatea, din punctul meu de vedere, este să oprești aceste pierderi atunci când le vezi. Nu să semnezi un document în care 2 plus 2 scrie că e egal cu 10 și să spui că e corect”, a transmis ministrul.
CFR Călători și problema veniturilor „nesigure”
O situație similară este semnalată și în cazul CFR Călători, unde proiectul de buget ar include venituri considerate certe, deși realizarea lor depinde de mai mulți factori externi.
Ministrul nu a oferit detalii despre natura acestor sume, invocând motive de confidențialitate comercială, dar a subliniat că nu există garanții ferme privind încasarea lor.
În opinia sa, includerea acestor sume în buget ca venituri sigure poate crea o imagine distorsionată asupra situației financiare reale a companiei.
„Nu dau credit calculelor artificiale”
Radu Miruță respinge ideea că refuzul aprobării bugetelor ar putea afecta negativ activitatea celor două companii, susținând că riscul real este validarea unor estimări incorecte.
El avertizează că astfel de practici pot întreține pierderile și pot crea premisele unor decizii financiare greșite pe termen lung.
„Știți ce nu este în avantajul acestor companii de stat? Ca din această clădire să se dea apă la moară celor care trag bani din această companie și să spună că e în regulă. Eu opresc asta”, a declarat ministrul.
Decizie prin reprezentanții statului
Ministrul a precizat că nu are atribuții de a interveni direct în managementul companiilor de stat, însă statul își exercită influența prin reprezentanții săi în adunările generale ale acționarilor.
Acesta a insistat că nu va aproba documente bugetare care, în opinia sa, se bazează pe ipoteze economice nerealiste și pot conduce la decizii eronate în companiile aflate în subordinea statului.
0 Comentarii