Web Analytics

Mesajul premierului Nicolae-Ionel Ciucă cu prilejul Zilei Unirii Basarabiei cu România

de | 27.03.2023 12:58 | Actualitate, Cultură, Home, Politica si Administratie

Istoria ne învață că agresiunea militară, dominația ilegitimă și discriminarea națiunilor
nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspirațiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale
poporului român, de a trăi liber, demn, unit și democratic. Iar acestea își găsesc cea mai
concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea
Basarabiei la patria mamă, România.


Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Țarist,
Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc și o majoritate
românească, în ciuda rusificării forțate. Atunci, în condițiile vitrege ale Primului Război
Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorința
românilor basarabeni de a trăi liberi și de a se uni cu Țara.

Citește și:


Revoluțiile din februarie și octombrie 1917 au creat spațiul pentru ca identitatea
românească a Basarabiei să se reafirme și ca românii basarabeni să-și creeze propriile
structuri reprezentative și de conducere, între care Sfatul Țării, care a condus Basarabia
legitim și legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruși, din
noiembrie 1917. Iar pașii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului
autodeterminării popoarelor, cu larga susținere publică a tuturor cetățenilor, în acțiuni
recunoscute internațional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în
ședința Sfatului Țării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru
Marghiloman.


Ion Inculeț, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Constantin Stere sunt
numele fruntașilor români care au determinat unirea. Și care au arătat că nici un Imperiu
nu poate dăinui. Basarabia a revenit, atunci, la România, după 106 ani. Avea să fie din
nou răpită în 1940, printr-un act ilegal și samavolnic, ascuns într-un protocol secret al
Pactului Ribbentrop-Molotov. Dar și în acest caz am văzut că politica de Mare Putere,
Marile Târguri pe seama statelor mai mici și ale popoarelor europene sau sferele de
influență ale fostelor imperii nu pot dăinui. Iar Uniunea Sovietică s-a desființat la finalul
lui 1991, deși Rusia slăbește greu strânsoarea teritoriilor vremelnic ocupate și scapă și
mai greu de vechile metehne ale utilizării forței. O dovedește, astăzi, prin războiul de
agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei.

Citește și:

Aducem astăzi un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România și au
deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chișinău a legii ce
consfințește adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, cel
de-al doilea stat românesc. Și salutăm generația actuală de politicieni și oameni de
cultură care reușesc să reașeze la Chișinău bazele democrației, europenizării și ale
identității românești, asumând drumul comun în Uniunea Europeană.


Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menține unitatea de eforturi pentru a susține
Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se
desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei și a consemna pe deplin lichidarea
consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înțelegerea rușinoasă între cei doi criminali
ai secolului trecut, Hitler și Stalin.

Articol scris de Cristian Vasile

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *