Web Analytics

articol scris miercuri, 06 decembrie 2017

Mănăstirea Glavacioc, un autentic ansamblu feudal de pe valea Dâmbovnicului

8 Glavacioc

8 GlavaciocPe valea Dâmbovnicului, la granița cu Teleormanul se află o localitate cu rezonanță istorică: Ștefan cel Mare. Atestată documentar în 1441 [6949] mai 14 (Glavacioc, DRH, B, ŢR, vol. I, doc. 94). Existenţa anterioară a unei comunităţi umane pe teritoriul actual încă din perioada neoliticului şi a bronzului este atestată prin fragmente ceramice, figurine, topoare de piatră descoperite cu ocazia săpăturilor efectuate la Mănăstirea Glavacioc. În acelaşi spaţiu, s-a recuperat, dintr-un mormânt, un tezaur din secolele XIV-XV format din 80 de ducaţi emişi de

Mircea cel Bătrân şi 11 monede bizantine

Toponimul topografic Glavacioc evocă natura terenului pe care s-a constituit aşezarea
Toponimul topografic Glavacioc evocă natura terenului pe care s-a constituit aşezarea, termenul provenind din sârbul oglavak „vechiul slav. glavă” cu sens de „colină, coastă”. Potrivit unei legende locale, când craniul (gleava) unui boier străin (ciocoi) a fost găsit în albia râului din apropiere, locul a primit numele de „glava-cioc”. În vechime, locul a purtat mai multe denumiri, după cum urmează: Glavacia, Glavaciov, Glavaciog, Glavacioc. Ansamblul feudal Glavacioc este format din: Biserica cu hramul Buna Vestire, casa domnească, chiliile hemiciclului, turnul de intrare, casele de pe laturile nord şi sud, zidul de incintă. Atestată documentar în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân [1386-1418], care a dăruit mănăstirii satul Călugăreni, a fost extinsă, reparată şi înzestrată cu moşii şi odoare bisericeşti de către voievozii Ţării Româneşti: Vlad Călugărul [1481; 1482-1495] (din această perioadă, datează hemiciclul chiliilor de pe latura estică şi casa domnească), Radu cel Mare [1495-1508], Neagoe Basarab [1512-1521], Radu Paisie [1535-1545]; în timpul lui Mihnea Turcitul [1577-1583; 1585-1591] şi Petru Cercel [1583-1585], au fost construite alte chilii şi clopotniţa.

Ansamblul monahal este dărâmat în întregime de otomani în anul 1462

Se crede că ansamblul monahal de la Glavacioc a fost grav avariat, dacă nu chiar dărâmat în întregime, de otomani, în anul 1462. Drept aceea, nepotul domnitorului Mircea cel Bătrân, anume Vlad al IV-lea Călugarul a rectitorit mănăstirea din temelie. Astfel, pe locul bisericii vechi din lemn, evlaviosul Vlad ridică o biserică din zid, iar mănăstirii îi închină mai multe sate și moșii. Folosind mănăstirea ca și reședintă domnească, după trecerea lui la cele veșnice, în toamna anului 1495, Vlad Călugarul este înmormântat în ctitoria sa. Fiul ctitorului mănăstirii, anume Radu cel Mare, termină de zidit biserica și o întărește cu și mai multe proprietăți. Astfel, în data de 20 iulie 1507, printr-un hrisov domnesc, Radu cel Mare dăruiește mănăstirii de pe râul Glavacioc satul Călugăreni, de pe râul Neajlov, și satul Călugăreni, de pe râul Teleorman. Mai apoi, mănăstirea de pe râul Glavacioc este sprijinită de alți ctitori evlavioşi, precum: Hamza, banul Craiovei, și Marga cea Tânără, fiica banului Matei din Caracal. Această mănăstire este amintită în hrisoave și acte domnești semnate de Sfântul Neagoe Basarab (30 iulie 1512), Mihnea al II-lea Turcitul (8 ianuarie 1580) și de Matei Basarab (14 aprilie 1643, 27 octombrie 1645); dintre aceștia, Mihnea Turcitul zidește corpul de chilii și turnul clopotniţă.
Vizitând Glavaciocul, Paul din Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, consemna, în 1657, următoarele: „Mănăstirea e ctitorie a unuia din vechii domni, Neagoe Basarab împreună cu Petru voevod. Biserica este mare şi cu o arhitectură frumoasă, având două turle: una deasupra navei, cealaltă, deasupra corului. Pe cele patru coloane, sunt arcuri pe care e rezemată turla; seamănă cu Mănăstirea Adda din ţinutul Tripoli; chiliile mănăstirii sunt toate de piatră”.

În perioada comunistă, mănăstirea este folosită pe post de biserică parohială

În cursul domniei lui Constantin Brâncoveanu [1688-1714], egumenul Ștefan „a construit, pe cheltuiala sa şi a mănăstirii, case boltite la clopotniţă şi a înfrumuseţat biserica în interior, în 1704”. Afectat puternic de distrugătoarele seisme din secolul al XIX-lea, turnul a fost reconstruit, pe amplasamentul actual, în 1829, iar complexul arhitectural monahal a fost restaurat, prin grija Eforiei şcoalelor naţionale, după planul arhitectului francez Xavier de Villacrosse, marele clucer Costache Faca, ruda domnitorului Alexandru Ghica, coordonând lucrările efectuate în cursul anilor 1840-1844, care au implicat refacerea chiliilor hemiciclului şi construirea caselor cu arcaturi de pe laturile de nord şi de sud. Biserica prezintă un plan trilobat, cu turle deasupra naosului şi pronaosului. Decoraţia exterioară este formată dintr-o cornişă zimţată, ancadramente, basoreliefuri specifice epocii brâncoveneşti. Pictura murală din 1843 este opera zugravilor: Vasile, Costea şi Gheorghe. În perioada anilor 1944-1970, au fost întreprinse, prin osârdia preotului Ilie Diaconescu, lucrări de consolidare a clădirilor componente ale ansamblului, cu sprijinul financiar al Direcţiei Monumentelor Istorice. În perioada comunistă, mănăstirea este folosită pe post de biserică parohială. În anul 1991, la inițiativa Preasfințitului Calinic al Argeșului și Muscelului, mănăstirea este redeschisă, sub stăreția ieromonahului Casian. Izvorul de lângă mănăstire izvorăște de sub Sfântul Altar al bisericii celei mari, apa acestuia fiind renumită ca tămăduitoare de boli.

Dintre stareţii care au slujit în Mănăstirea Glavacioc, doi au ajuns mitropoliţi ai Ungrovlahiei

Recenta restaurare de amploare a Ansamblului feudal Glavacioc, coordonată de Episcopia Argeşului, oferă posibilităţi reale de valorificare cultural-istorică, prin reamenajarea expoziţiei muzeale organizate de către preotul cărturar Ilie Diaconescu, în Casa domnească, cuprinzând, printre altele, „icoane de factură slavă şi română, pisaniile brâncoveneşti, fragmente de lespezi tombale, argintăria şi bronzăria veche, mobilierul de gorun, tipăriturile slave, chirilo-române şi eline, pomelnicul ctitoricesc din 1855, exponate arheologice databile [200.000 – sec. 3 a. H.] descoperite în cursul investigaţiilor arheologice efectuate în perimetrul Mănăstirii Glavacioc, care amintesc trecutul puţin cercetat al străvechii ctitorii domneşti”.
Prin diversitatea pieselor mari de piatră din interiorul bisericii, monumentul ecleziastic constituie un autentic lapidarium. Dintre stareții care au slujit în Mănăstirea Glavacioc, doi au ajuns mitropoliți ai Ungrovlahiei: Varlaam al II-lea (stareț al mănăstirii între anii 1660-1670) și Grigorie al II-lea de la Colțea (stareț al mănăstirii între anii 1758-1761), iar alți trei au ajuns episcopi: episcopul din Cerven (stareț al mănăstirii între anii 1770-1783), episcopul Benedict (stareț al mănăstirii între 5 iulie 1642 și 14 aprilie 1643) și Calistrat Sevastios (stareț al mănăstirii între 23 iunie 1861 și 1 octombrie 1862).
sursa: prezentare istorică susţinută la Mănăstirea Glavacioc de dr. Sorin Mazilescu

 

Distribuie!

0 Comentarii

Robert Sierra: „Aveam nevoie de o victorie cu Dinamo pentru a ne schimba starea de spirit”

Robert, cum ai trăit momentul în care ai marcat primul gol al echipei și ai deschis scorul într-un meci atât […] Citește!

Avarie la conducta de gaze, în Bascov

Ca urmare a efectuării lucrărilor de amenajare a trotuarului pietonal pe tronsonul Drumului Național DN7/C s-a produs o avarie la […] Citește!

Pitești. Profesor de la „Zinca Golescu” cercetat pentru propagandă nazistă

Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Pitești-Biroul de Investigații Criminale desfășoară cercetări, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, cu […] Citește!

Accident în Argeș. A intrat într-o mașină parcată

Un accident rutier s-a produs joi după-amiază între două autoturisme în comuna Micești. Echipajul medical SAJ a transportat la spital […] Citește!

Bogdan Velcescu (deputat AUR): „Luca Niculescu și-a intrat în rolul de marionetă. Guvernul PSD este condus de un vicepremier PSD, Marian Neacșu”

Deputatul AUR Bogdan Velcescu îl critică pe prim-ministrul Luca Niculescu pentru decizia prin care i-a delegat vicepremierului PSD Marian Neacșu, […] Citește!

Update. Ce s-a găsit în Argeș la percheziții: 24 de arme, muniție și articole pirotehnice (video)

IPJ Argeș a revenit cu detalii privind perchezițiile efectuate în județ, joi, 19 noiembrie, de polițiștii de la Arme, în […] Citește!

Românii sunt lideri în UE la călătoriile pe cale terestră şi pe ultimul loc la călătoriile cu avionul

Rezidenţii din Uniunea Europeană au efectuat anul trecut puţin peste 1,2 miliarde de călătorii, dintre care 81,4% au fost realizate […] Citește!

La Miroși, în Argeș, miroase a infracțiune. Lipsă uriașă în gestiunea unui depozit de lemne

Miercuri, 18 noiembrie, polițiștii Biroului pentru Protecția Fondului Forestier și Piscicol, împreună cu reprezentanții Gărzii Forestiere Argeș, au finalizat verificările […] Citește!

Traian Băsescu susține că românii plătesc pentru deciziile din trecut. Acuzații la adresa PSD și PNL

Traian Băsescu a acuzat PSD și PNL că au contribuit la criza fiscal-bugetară a României prin majorările de pensii, salarii […] Citește!

Ajutorul de până la 500 de lei ajunge la pensionari în decembrie

Aproximativ 2,8 milioane de pensionari cu venituri de până la 3.000 de lei ar urma să primească în decembrie 2026 […] Citește!

Trei ruși și o ucraineancă au obținut ilegal acte românești. Procurorii cer anularea pașapoartelor

Un cetățean rus și o ucraineancă au fost trimiși în judecată de Parchetul General, după ce ar fi folosit certificate […] Citește!

Putin anunţă că i-a invitat pe europeni la Moscova pentru a discuta despre negocieri

Rusia este pregătită să continue negocieri cu privire la Ucraina şi la probleme de securitate europeană, anunţă joi, la Shenzen, […] Citește!

Omul săptămânii

Gheorghe Smeoreanu

Opinie

Despre puţină carte şi multă prostie în „Educata Românie”

Din ediția tipărită

S-a mai îmbolnăvit o casă în Pitești

În centrul Piteștiului se întâmplă un fenomen absolut misterios. Din când în când, de ceva ani, câte o casă veche, […] Citește!

Sesizare analizată de Curtea de Conturi în legătură cu activitatea Bibliotecii Județene. Trei abateri constatate

O petiție adresată în noiembrie 2025 Curții de Conturi a României cu privire la respectarea legii în desfășurarea activității Bibliotecii […] Citește!

Foto-pamflete

Încă un monument refuzat de Primăria Câmpulung. Casa Olaru se vinde cu 600.000 euro

Pe lista imobilelor monument pentru care administrația câmpulungeană nu și-a folosit dreptul de preemțiune în vederea achiziționării a intrat și […] Citește!

Incendiul de la „By The Lake” şi Colonelul, un personaj omnipotent care veghează la „liniştea” zonei

Se pare că la Curtea de Argeș nu mai este nevoie doar de pompieri, polițiști și anchetatori. Avem nevoie și […] Citește!

La Câmpulung au venit cinci medici, acum se caută şefi de secţii

Cu Secția Oncologie redeschisă după cooptarea a doi medici și cu Urgențele deservite de încă trei medici, Spitalul Municipal Câmpulung […] Citește!

Primăria Câmpulung merge înainte cu pensionarii

Deși administrația locală beneficiază din plin de experiența consilierilor personali ai șefilor executivului, mai este nevoie și de susținere de […] Citește!

Foto-pamflete

Indicator cu eroare la Apele Române! ABA Argeş-Vedea a picat pe eroare

Recentul audit financiar efectuat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut ca rezultat tot o opinie împărțită a inspectorilor, […] Citește!

Foto-pamflete