Profesorul și publicistul Florin Chivoci (fiul distinsei profesoare Constandina Chivoci, de la Liceul Nr. 3) a făcut o veritabilă pasiune pentru istoria Piteștiului, publicând câteva volume pe această temă. Ultimul este intitulat „Locuri literare piteștene”, prin care încearcă să demonstreze că există „un Pitești al literaturii”. Adevărul este că scriitorii, locali sau din țară, s-au lăsat puțin ispitiți spre a descrie locuri din Pitești, cele mai vizate, din geografia locală, fiind Pădurea Trivalea, Grădina Publică, Scoroboaia, bulevardul Elisabeta, restaurante și Strada Mare.

Florin Chivoci a citit enorm pentru a descoperi opere care fac vorbire despre Pitești. Și au scris Al. Odobescu, Ion Valjan, Tudor Teodorescu-Braniște, Ion Pillat, Nicolae Iorga, Ion Simionescu, Ion Minulescu, Tudor Mușatescu, Liviu Rebreanu, Alexandru Bădăuță, Damian Stănoiu, Sanda Movilă (cel mai mult, născută la Cerbu), Marin Preda, Gabriela Adameșteanu, Vlad Mușatescu, Constantin Bălăceanu-Stolnici. Dintre piteșteni – Florian Stanciu și Elisaveta Novac. Sunt amintite și cărțile despre „Experimentul Pitești” ale lui Paul Goma, Virgil Ierunca ș.a. Și ar mai fi și alți autori, pe care Florin Chivoci îi va descoperi cu timpul – Titu Maiorescu, I.L. Caragiale, Felix Aderca, Vladimir Streinu, Augustin Z.N. Pop, Daniel Turcea, Ion Toma Ionescu, Marin Pițigoi etc.

Citește și Perle şi pălării. Moda în perioada interbelică

Când vorbesc de Liviu Rebreanu, cei mai mulți știu că e autorul lui „Ion”, al „Răscoalei” ori „Pădurii spânzuraților”. Trăitor la Valea Mare-Ștefănești, Rebreanu e și autorul romanului polițist „Amândoi”, a cărui acțiune se desfășoară în Pitești. Am pomenit de Gabriela Adameșteanu. În celebrul său roman „Drumul egal al fiecărei zile”, Florin Chivoci, precum un detectiv literar, citează locurile din Pitești care apar.

Interesant e că, cu mulți ani în urmă, după o cronică literară la acest roman, criticul literar piteștean Nicolae Oprea a primit o scrisoare prin care Adameșteanu neagă că acțiunea s-ar petrece în Pitești. Personal, autoarea ne spunea acum câțiva ani că nu-și mai aduce aminte, din anii petrecuți la Pitești, decât de o clădire înaltă, cu un turn. Dar tocmai citatele din propriul roman o contrazic!
„Locuri literare piteștene”, o carte documentată, bine scrisă, utilă tuturor celor care iubesc Piteștiul!

Citește și Bucureştiul interbelic, pe simezele Bibliotecii Judeţene Argeş