Își avea porecla datorită faptului că avea un picior mai scurt, malformație congenitală. În comparație cu Ioan Vodă cel Cumplit sau cel Viteaz, pe care îl înlocuise pe tronul Moldovei după ce acesta fusese înfrânt în bătalia de la Roșcani, era exact contrariul. Era un domnitor iubitor de pace și de liniște în țară, obținute bineînțeles cu mari sacrificii financiare, dar, la urma urmei, meritate.
Nici cu boierii nu a vrut să aibă probleme, știind să-i strângă pe majoritatea în jurul său. Nici ei nu agreau războiul, motivele nefiind greu de dedus. Aceasta a făcut să bată recordul de domnie în istoria noastră medievală, dar nu ca durată, ci ca număr, fiind prezent în patru rânduri pe tronul Moldovei, stăpânirea sa fiind întreruptă de câțiva aventureri, precum Nicoară Potcoavă sau impostorul Iancu Sasul. A domnit între anii 1577 și 1591.
Petru Șchiopul a fost căsătorit prima dată cu Maria Amiralis din Rodos și au avut împreună doi copii, Vlad, mort de tânăr, și Maria. Cronicarii, în special Grigore Ureche, îl descriu ca pe un domn cumpătat, bun organizator și abil diplomat, calități care l-au ajutat să aibă o domnie îndelungată, de peste 14 ani. Însă altul a fost motivul pentru care va rămâne în istorie, ieșind din tiparele care evidențiau regulile ce trebuiau respectate obligatoriu de către orice voievod.
Deși, cum am arătat, nu avea un fizic foarte atrăgător, Petru nu a fost deloc complexat de acest aspect, bucurându-se de atenția a numeroase doamne și domnițe de la Curtea Moldovei și nu numai. Unii cronicari, amatori de statistici, scriau că ar fi fost suficiente ca număr ca să se înscrie într-o bună tradiție în acest sens. Cu toate acestea, cea care îi trezește pasiuni uitate (avea peste 60 de ani) este o slujnică de 22 de ani, top model la curtea Moldovei, Irina Botezata, și cum Petru nu avea prejudecăți, legătura lor devine notorie, în special după ce aceasta i-a născut un fiu, Ștefan Răzvan, care devine în scurt timp „lumina ochilor lui”, primul fiu, după cum am văzut, murindu-i de copil.
De aici încolo se va vedea cum iubirea sparge, ca de obicei, bariere de orice fel. Întrucât prima soție decedase, Petru ia hotărârea fermă de a se căsători cu frumoasa Irina. Cum regulile domniei nu-i permiteau acest lucru, năbădăiosul domnitor anunță că renunță la tron, fapt unic în istoria României.
Ba mai mult decât atât, mai întâi se va căsători religios, dar și legal, cu Irina, care devine pentru o zi Prima Doamnă a Moldovei. Nu a fost doar un capriciu al acesteia, cât și modalitatea prin care fiul lor Ștefan Răzvan putea deveni moștenitor al tronului Moldovei.
Părăsește Moldova și, după o scurtă ședere la Cracovia, se stabilește la Viena, unde împăratul Rudolf al II-lea îl primește în cel mai prietenos mod cu putință, punându-i la dispoziție un cochet palat în orășelul Bezen, nu departe de Innsbruck, în pitoreasca regiune montană Tirol. Aici duce o adevărată viață de curte, nelipsindu-i nimic datorită generozității împăratului. Era prezent chiar și nebunul curții, cocoșatul Petre Bolea…
Și când totul părea că intrase pe un făgaș normal, repetă figura cu Irina, părăsind-o pentru Maricica, tot moldoveancă și tot țiitoare venită cu alaiul domnesc, dar mai tânără. Nesuportând afrontul, Irinuca a murit în 1593, la 25 de ani, lăsând locul Maricicăi în inima lui Moș Petru. Din nefericire, nu s-a mai bucurat multă vreme de nurii ei, pentru că nici vestiții medici italieni și nici farmecele Maricicăi nu au mai putut face minuni, stingându-se din viață în 1594 la Bolzano, în Italia.
Prof. dr. Cornel Carp
Citește și Lecţia de istorie. Jaf bancar în România comunistă
Citește și Lecţia de istorie. Prinţul Barbu Ştirbey, un Rasputin al românilor
0 Comentarii