Henri Mathias Berthelot, general francez, șeful Misiunii Militare Franceze, trimise în sprijin României între anii 1916-1918.
Cu un simț al umorului foarte dezvoltat, a declarat la sosirea în țară: ”Nu am întâlnit niciodată în lume o asemenea splendidă dezorganizare”. Bineînțeles că bravul general, cel care îi învinsese pe nemți la Marna, nu avea prea multe date despre calvarul prin care trecuse armata română. Cu o capacitate de muncă uriașă și cu ajutorul a peste o mie de cadre militare franceze, a pus-o pe picioare în câteva luni. Fără acest aport însemnat nu ar fi fost posibile victoriile din vara anului 1917 din ”Triunghiul de foc” Mărăști, Mărășești și Oituz.
Poporul l-a simțit imediat, îndrăgindu-l chiar mai mult decât pe comandanții români. Neputându-i pronunța ușor numele, l-au poreclit ”generalul Burtălău”. Era și o aluzie la ținuta sa masivă. ”Era o namilă de om…” scrie un general în memoriile sale. Oriunde se afla, era înconjurat imediat de ofițerii români care, mai emancipați, îi ziceau ”papa Bertălău”. Dar ce capital imens de simpatie se afla în această poreclă!
Deși a fost obligat să părăsească țara după ce se semnase la Buftea pacea cu Puterile Centrale, fiind condus plângând de regina Maria în gara din Iași, Berthelot a fost în continuare alături de români. După terminarea războiului s-a bătut ca un leu pe culoarele cancelariilor din Paris unde erau semnate Tratatele de pace, pentru ca românilor să li se respecte drepturile.
Dar și recunoștința românilor a fost pe măsură! La 1 Decembrie 1918 a fost singurul general care i-a însoțit pe regele Ferdinand și regina Maria la intrarea triumfală în București. La Alba-Iulia a fost aclamat ca un erou. A fost declarat Cetățean de onoare al României. A fost ales membru de onoare al Academiei Române și i s-a conferit titlul de Cavaler al Ordinului ”Mihai Viteazul”. Precum toți țăranii participanți la război și în conformitate cu drepturile ce-i reveneau odată cu primirea ordinului ”Mihai Viteazul”, a fost împroprietărit cu o moșie și un conac în Fărcădinul de Jos (azi comuna Henri Berthelot), județul Hunedoara. Nu s-a atins măcar de un leu din veniturile provenite din administrarea acestora, banii fiind donați Academiei Române, dar și pentru constituirea unui fond de ajutorare a tinerilor români în vederea continuării studiilor militare sau civile în Franța.
Părerea istoricului: dacă vorbim de artizanii României Mari, trebuie să-l trecem în primii cinci.
Prof.dr. Cornel Carp
0 Comentarii