Angajatorii au obligația de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toți salariații, după cum urmează: cel puţin o dată la 2 ani, dacă au cel puţin 21 de salariaţi; cel puţin o dată la 3 ani, dacă au sub 21 de salariați, iar cheltuielile se suportă de către angajatori.
Inițiativa să urmeze cursurile poate să fie a angajatorului sau a salariatului, iar modalitatea concretă de formare profesională, drepturile și obligațiile părților, durata formării profesionale, precum și orice alte aspecte legate de aceasta, inclusiv obligațiile contractuale ale salariatului în raport cu angajatorul care a suportat cheltuielile, se stabilesc prin acordul părţilor şi fac obiectul unor acte adiţionale la contractele individuale de muncă.

În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este inițiată de angajator, cheltuielile ocazionate sunt suportate de el, iar salariatul va beneficia de toate drepturile salariale deţinute, de vechime la locul de muncă, iar această perioadă este considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat.
Salariaţii care au urmat un curs sau un stagiu de formare profesională nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă pentru o perioadă stabilită anterior prin act adiţional la contractul individual de muncă.

Citește și Lecţia de drept. Anularea autorizaţiei de construire emise nelegal

Nerespectarea de către salariat a dispoziției amintite determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporțional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă.
Aceeași obligaţie de restituire revine și salariaţilor care au fost concediaţi în perioada stabilită prin actul adițional pentru motive disciplinare sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca lor, precum și în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.

Citește și Lecţia de drept. Conflicte de natură juridică în cazul custodiei comune

Salariatii pot să beneficieze de concediu fără plată în vederea participării la cursuri de formare profesională, dar au obligatia să solicite acest lucru cu cel puțin o lună înainte să precizeze data de începere și de sfârșit a stagiului, să arate domeniul de formare profesională și să precizeze denumirea instituției care organizează cursurile.
Dacă pentru derularea anumitor proiecte beneficiarul a condiționat perfecționarea salariaților (obținerea de către aceștia a unor certificări sau avize), la încetarea contractului individual de muncă angajatorul nu poate să solicitate restituirea sumelor cu pregătirea profesională întrucât cheltuielile sunt inerente desfășurării activității.

Astfel, nu orice cheltuială efectuată de către angajator cu obținerea de către salariat a unor aptitudini în vederea desfășurării activității constituie cheltuială cu formare profesională, mai ales în contextul actual în care evoluțiile și transformările de pe piața muncii impun societăților să-și adapteze activitatea.
Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Citește și Lecţia de drept. Obligaţia statului de a asigura gratuit medicamente cu preţ prohibit