# Anul trecut a fost unul fructuos în ceea ce privește activitatea Agenției de Dezvoltare Regională Sud Muntenia, dar a ridicat și destule probleme în cazul unor programe de finanțare din cauza  urechelilor Uniunii Europene, suspendările de depuneri pe anumite domenii majore de intervenție, sincope în rambursări…
– Într-adevăr, pe la jumătatea anului trecut a fost și o problemă identificată la nivelul întregului program de către autoritatea de audit, în ceea ce privește conflictul de interese, modul cum este tratat și evitat în cadrul programelor românești, nu numai în POR, drept pentru care a existat o situație de presuspendare a acestui program. Dar, împreună cu colegii din agenții, împreună cu colegii de la Autoritatea de Management, ne-am mobilizat și am eliminat această problemă, am înființat o structură suplimentară în cadrul agenției, prin care verificăm existența unui potențial conflict de interese în contractele de achiziții publice de la beneficiari, astfel încât în misiunea de audit din luna decembrie am răspuns tuturor recomandărilor Comisiei Europene, iar recent s-a ridicat presuspendarea în cadrul lui POR.

„Selecția proiectelor va fi mai dură, iar impactul economic va trebui demonstrat”

# Care sunt prioritățile Planului de Dezvoltare Regională pentru orizontul de timp 2014-2020?
– Suntem o regiune în care aproape 60% din locuitori provin din mediul rural și nu ne este indiferent ce se întâmplă cu aceștia. Era deci de așteptat ca dezvoltarea mediului rural să fie una din prioritățile regiunii. La Comisia Europeană se va pune însă un accent din ce în ce mai mare pe regenerarea urbană, pentru că sunt multe orașe în toată Europa care suferă și, având în vedere numărul mare de locuitori afectați de aceste probleme, trebuie să găsim soluții astfel încât criza economică să fie mai atenuată. Regenerare urbană înseamnă soluții de natură economică, soluții de natură socială, chiar și de natură edilitară, în măsura în care ele rezolvă aceste probleme. Apoi, trebuie pus accent pe dezvoltarea mediului de afaceri, pe impactul finanțărilor asupra proiectelor. Mai exact, toate proiectele care vor fi finanțate din bani europeni vor trebui să-și demonstreze utilitatea pentru mediul economic. Adică nu vom mai face proiecte doar de dragul proiectelor, ci proiecte care să contribuie la dezvoltarea și la sprijinirea mediului de afaceri.
# Selecția va fi mai dură?
– Da, va fi pentru că acest impact economic va trebui demonstrat în baza unor studii de fezabilitate foarte riguroase. Apoi, o altă prioritate pentru noi o reprezintă piața muncii, resursele umane și ceea ce se întâmplă în această perioadă deloc ușoară. Suntem o regiune care are în mijlocul ei capitala, iar prezența Bucureștiului înseamnă pentru noi un aspirator de resurse, în special resurse umane și trebuie să găsim antidotul pe plan regional astfel încât acest exod de inteligență, de capital uman, să-l folosim în interesul regiunii, reducând migrația lui către București. Sper să găsim soluții, împreună cu cei care au ca principal domeniu de activitate piața muncii, pentru această problemă foarte importantă. Turismul iar este una dintre prioritățile regiunii noastre. Suntem într-o zonă cu un important potențial turistic și sper ca el să devină o latură importantă a economiei din regiunea noastră.
# Ați atins o temă nu doar îndelung dezbătută, dar și foarte sensibilă, regionalizarea. Cum vedeți dumneavoastră acest proiect?
–  Ca unul care lucrează de 14 ani în acest domeniu, se simțea nevoia unei clarificări a ceea ce așteptăm de la regiunile de dezvoltare. După părerea mea, regionalizarea trebuie privită într-un context mai larg, al modernizării întregii administrații din România. Nu este de ieri de azi cunoscută nevoia de a moderniza administrația, atât la nivel local, cât și la nivel central, or, apariția acestui nivel intermediar de administrație, respectiv administrația regională, va trebui să ducă la fluidizarea, la scurtarea timpilor și creșterea gradului de satisfacție a celor care au nevoie de servicii ale administrației. Bineînțeles că există și zone de întrepătrundere, dar ele trebuie foarte bine clarificate astfel încât să nu existe o suprapunere de competențe.

„E o frică supralicitată, la fel ca regionalizarea din anii șaizeci”

# Dar ce le răspundeți dumneavoastră oamenilor de administrație, oamenilor de afaceri din Argeș care spun că Argeșul ar pierde mult prin stabilirea capitalei sau a centrului de decizie, cum îi spuneți dumneavostră, la Ploiești, de exemplu, sau la Călărași…
– Nu vor fi capitale fizice, asta este părerea mea și nu cred că asta trebuie să fie preocuparea noastră. Preocuparea noastră este să identificăm proiecte prin care să luăm bani europeni. Părerea mea este că o frică puțin supralicitată așa cum s-a întâmplat la regionalizarea din anii ‚60 în care, într-adevăr, reședințele de regiuni aveau un statut aparte. Eu nu cred că se va mai întâmpla așa ceva, am speranța că cei care lucrează la aceste mecanisme de reglare vor stabili niște reguli foarte clare al modului de alocare a resurselor, astfel încât fiecare să primească ceea ce merită. Regiunile se vor dezvolta pe probleme regionale, deci se vor face mult mai puține proiecte individuale, se va merge pe proiecte care să trateze probleme comune. Sugestia mea este să ne orientăm resursele, poate chiar și cele sufletești, către identificarea unor proiecte în parteneriat cu administrații și cu mediul de afaceri, cu toți cei care pot răspunde la problemele noastre, ca să fim pregătiți pentru 2014 să accesăm fonduri. Pentru că principala sursă de dezvoltare o va constitui în continuare bugetul european.
# Dumneavoastră ce capitală ați vota?
– Repet, nu cred că se va pune problema unei capitale. Dacă voi fi chemat vreodată la vot să stabilesc capitala regiunii în care voi trăi, nu voi alege capitala fiindcă pe acolo curge Dunărea sau că pe acolo trece Transfăgărășanul. M-aș gândi dacă acolo există acțiuni și dacă există dorința de a se realiza proiecte care să atragă și zone mai îndepărtate din regiune, proiecte care să se adreseze unui teritoriu mai mare.

Alina Crângeanu