O poveste despre tradiții, conviețuire și influențe culturale poate fi descoperită, în această perioadă, la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești. Instituția, în parteneriat cu Muzeul Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, aduce în atenția publicului expoziția „Interferențe culturale româno-bulgare la Dunărea de Jos”.
Expoziția a fost vernisată marți, 18 august 2026, la ora 12.00, în spațiul expozițional „Bolnița Marelui Ban Radu Golescu”, și poate fi vizitată până în luna octombrie. La deschidere au participat, în afară de organizatori și invitați, membri ai comunității bulgărești de la Băleni-Sârbi, îmbrăcați în costume tradiționale autentice, de mare valoare, și au împărtășit din poveștile care mențin în viață, tradiții și obiceiuri și asigură continuitatea în timp.
Evenimentul pune în valoare un patrimoniu muzeal deosebit, care vorbește despre legăturile dintre comunitățile românești și bulgărești din sudul țării.
În centrul expoziției se află obiecte datând din secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, provenite din comunitatea bulgarilor stabiliți în urmă cu aproximativ două secole în Câmpia Română. Sunt prezentate piese care surprind atât păstrarea tradițiilor de origine, cât și influențele și transformările apărute în timp, ca urmare a contactului dintre cele două spații culturale.
Printre exponatele reprezentative se numără costume populare femeiești de sărbătoare și țesături de interior, provenite din satul Băleni-Sârbi, județul Dâmbovița. O parte dintre aceste piese au intrat în patrimoniul Muzeului Județean „Teohari Antonescu” Giurgiu în urma unor campanii de cercetare desfășurate de etnografi în anii 1971-1972, când obiectele au fost achiziționate direct de la membrii comunității.
Un loc aparte îl ocupă podoabele tradiționale, adevărate expresii ale statutului, frumuseții și credințelor comunității. Colierele, salbele realizate din monede, brățările, inelele și celelalte bijuterii nu aveau doar o funcție estetică. Ele puteau marca momente importante din viața unei persoane, precum logodna sau căsătoria, și erau asociate cu credințe privind protecția împotriva deochiului și a spiritelor rele.
Deosebit de spectaculoase sunt podoabele de mari dimensiuni purtate de fetele logodite și de tinerele mirese: ornamentele pentru frunte, cununile împodobite cu monede, colierele decorate cu email și pietre semiprețioase, paftalele masive, brățările de tip „grivina”, mărgelele din sticlă colorată și inelele tradiționale.
Și centura, element important al costumului popular bulgăresc, depășea rolul pur practic. În funcție de model și de modul de realizare, aceasta avea valențe decorative și simbolice, fiind considerată inclusiv un element de protecție împotriva răului.
În expoziție pot fi admirate atât cingători înguste, lungi și decorate cu ciucuri din lână colorată, cât și centuri late, prevăzute în partea din față cu paftale ornamentale. Realizate din argint sau alte aliaje metalice și decorate prin emailare, filigran ori cu pietre semiprețioase, paftalele impresionează prin dimensiuni, tehnica de execuție și bogăția motivelor decorative.
Dincolo de frumusețea costumelor și a podoabelor, expoziția propune o perspectivă asupra unei istorii comune construite în timp. Obiectele expuse păstrează memoria unei comunități care și-a conservat identitatea, dar care a intrat, inevitabil, în dialog cu spațiul cultural în care s-a așezat.
„Interferențe culturale româno-bulgare la Dunărea de Jos” devine astfel mai mult decât o prezentare de obiecte etnografice. Este o invitație la descoperirea unor tradiții, a unor credințe și a unor forme de artă populară care au traversat generații și care stau mărturie pentru relațiile de conviețuire pașnică și influența reciprocă dintre români și bulgari.
Cei care trec pragul „Bolniței Marelui Ban Radu Golescu” au ocazia, astfel, să descopere o lume în care culoarea, metalul, țesătura și simbolul se împletesc într-un patrimoniu de o remarcabilă valoare artistică și documentară.
0 Comentarii