Despre întemeierea celor două mitropolii ale Țării Românești, Argeș – 1359 și Severin – 1370, puteți citi în cele ce urmează. Studiind dispunerea ctitoriilor Sf. Nicodim de la Tismana, prăznuit a doua zi de Crăciun, pe 26 decembrie, recunoaștem reguli de construire folosite și la Câmpulung, în aceeași perioadă a secolului XIV. Folosind mijloace moderne de investigare, anume imagini din satelit ale teritoriului, furnizate de programul Google Earth, observăm dispunerea în linie a ctitoriilor Sf. Nicodim, în căutarea locului arătat în vis de către Maica Domnului, conform tradiţiei.
Derulate pe parcursul a treizeci de ani cu susţinere din partea familiei conducătoare a Ţării Româneşti – dinastia Basarabilor, de la Vladislav I Vlaicu la Mircea cel Bătrân, bisericile mânăstirilor sunt aşezate în zona Banatului de Severin cu o anumită logică. Se observă, urmărind latitudinea locului, apropierea de paralela 45˚N. Toate aceste construcții se pot aşeza în acest mod în urma unor calcule de astronomie, luând ca reper stelele. Se are în vedere şi declivitatea terenului – deal vale, mult mai greu decât în navigaţie pe întinderea apei.
Sf. Nicodim, ctitor de biserici, avea prin observarea cerului cunoştinţe de astronomie
Sf. Nicodim, ctitor de biserici, avea prin observarea cerului, cunoştinţe de astronomie pentru a orienta noile construcţii. Observăm că drumul său este linear, mânăstirile ctitorite în Serbia și Țara Românească fiind dispuse după o anumită rânduială, orientate funcție de poziția astrelor pe cer, deoarece la distanțe de peste 50 km, ținând seamă de declivitățile terenului – dealuri împădurite și văi, este puțin probabilă această ordonare. Având în vedere aceste cunoştinţe de astronomie, se remarcă în ordinea ridicării construcțiilor, o înaintare către paralela de 45 de grade. Căutarea acestei vecinătăţi, a paralelei de 45 de grade, este justificată prin faptul că această locaţie simplifică calculele trigonometrice ale cerului, sinusul fiind egal cu cosinusul acestui unghi. Spaţiul Universului infinit este măsurat prin distanţe unghiulare, folosind geometria trigonometrică, nu cea carteziană cu care calculăm în mod uzual dimensiunile construcțiilor.
Ştim de locul arătat în vis de către Maica Domnului, dar această ipoteză nu este o ignorare a acestei revelaţii, ci o justificare a acestei locații, având în vedere necesitatea calculelor despre trecerea timpului și stabilirea zilei Paştilor, care se fac folosindu-se aceste noțiuni. Dionisie Exiguul a fost un teolog din secolul al VI-lea, originar din Sciția Minor (Dobrogea de astăzi), care este cunoscut pentru propunerea numărării anilor începând cu anul naşterii lui Iisus Hristos, sistem de numărare utilizat atât în calendarul iulian, cât şi în calendarul gregorian. El este cel care a fixat „cronologia erei creștine”, luând pentru prima oară ca punct de plecare, pentru numărarea anilor, anul nașterii lui Iisus din Nazaret, „începutul nădejdii noastre” și fixând-o în anul 754 sau 753 de la întemeierea Romei. Această cronologie fost adoptată încă din secolul al VII-lea în Italia, din secolul al VIII-lea în Anglia, în cel următor în Franța, apoi, cu timpul, în toate țările lumii. A avut bogate cunoștințe de astronomie, calendaristică și calcul pascal.
Citește și Maraton artistic la Teatrul „Alexandru Davila”. Peste 2000 de spectatori
Aşezare în dispunerea celor două turnuri faţă de intersecţia cardo-decumano la Câmpulung
În arhitectură, la începerea unei noi construcţii importantă este orientarea, trasarea acesteia. Sunt studii care relevă orientarea bisericilor din perioada medievală cu axa către răsăritul soarelui din ziua hramului.
Soarele răsare în fiecare zi din alt loc. Răsăriturile parcurg, de două ori pe an, dus-întors, un arc de cca 70 de grade între cele două solstiții: cel de vară, 22 iunie, și cel de iarnă, 22 decembrie. Estul marcat pe busolă ca punct cardinal dat de răsăritul în ziua echinocțiilor: de toamnă – 23 septembrie și de primăvară – 21 martie. Calculul simplificat al datei Paștelui este: prima duminică, după lună plină, după echinocțiul de primăvară. Observăm o aşezare tot prin calcule de astronomie în dispunerea celor două turnuri faţă de intersecţia cardo-decumano la Câmpulung.
Primele mănăstiri din Ţara Românească, Vodiţa şi Tismana, erau samovlastice. Aceste două mănăstiri erau sub conducerea Sf. Nicodim. Ele îşi păstrau, fiecare, soborul şi avutul propriu. Samovlastia este deosebită de stavropighie, care era mănăstire dependentă de o mitropolie. „Voievod” este unul dintre cei mai vechi termeni slavi intraţi în limba română, cu un înţeles deosebit, desemnând pe şeful statului „marele voievod”. ”Eu, cel întru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul voievod Vladislav, cu mila lui Dumnezeu, domn a toată Ungrovlahia, binevoit-am, după îndemn dumnezeiesc, a înălţa mănăstire la Vodiţa în numele marelui şi purtătorului de Dumnezeu, Antonie, ascultând pe cinstitul între călugări Nicodim…”.
Citește și Varujan Vosganian vorbeşte doar armeneşte cu mama sa
Numirea mitopolitului Hariton poate să nu fie datorată doar relaţiilor apropiate cu domnitorul Vladislav I. Vlaicu
Faptul că samovlastia era o formă de autonomie faţă de ierarhia bisericească, poate reprezenta un motiv pentru care este delegat, în vara anului 1370, dicheofilaxul – juristul Patriarhiei din Constantinopol, Daniil Critopol, ca să cerceteze, nu numai „acuzaţiile aduse bătrânului mitropolit Iachint”, ci şi situaţia din Banatul Severinului. În urma acestei cercetări s-a hotărât înfiinţarea a încă unui scaun mitropolitan în această zonă. Numirea mitopolitului Hariton poate să nu fie datorată doar relaţiilor apropiate cu domnitorul Vladislav I. Vlaicu și daniilor la mânăstirea Cutlumuș, „lavra românească”, ci şi pentru a avea o jurisdicţie asupra mânăstirilor întemeiate de Sf. Nicodim, situaţie detensionată după 1375, când patriarhul Filotei Kokinos îl cunoaşte personal pe Sf. Nicodim ca făcând parte din delegaţia Serbiei, apreciindu-l prin dăruirea de însemnate daruri. „Numeroase amănunte din viața și activitatea sfântului Nicodim nu ne sunt cunoscute, dar măreția persoanei lui l-a impus în conștiința și dragostea poporului român, nu numai ca reorganizator al vieții monahale după modelul de la sfântul Munte Athos, ctitor de biserici și mănăstiri, talentat miniaturist, ci și ca sfânt, mare făcător de minuni”.
Sursa: Pagina FB Câmpulungul primilor trei Basarabi
Citește și Mircea Bârsilă – Premiul Opera Omnia al Uniunii Scriitorilor
0 Comentarii