La finalul lunii octombrie 2018, soția inginerului silvic Sever Pahonțu, fosta judecătoare Gabriela Pahonțu, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, într-un interviu acordat Jurnalului, a acceptat să vorbească despre infernul la care a fost supus acesta în cadrul serviciului de la Direcția Silvică Argeș, sub conducerea lui Armand Chiriloiu. Regim sancționatoriu halucinant, ca urmare a neintervenției ing. silvic Sever Pahonțu la soția sa, președinta Judecătoriei Curtea de Argeș, pentru „optimizarea” dosarului în care a fost condamnată la închisoare cu executare Alina Chiriloiu, soția directorului Armand Chiriloiu.
În final, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu a decedat de cancer din cauza stresului și a torturii permanente, fizice și psihice, de la locul de muncă. Reamintim că ing. silvic Sever Pahonțu, ajuns în condiția efectivă de muribund, a scris un memoriu-denunț prin care a adus această situație la cunoștința autorităților publice, adică Prefectura Argeș, Consiliul Judeţean Argeș și RA Romsilva, rămas fără nicio reacție din partea acestora până în ziua de azi, împotriva legii și a bunului simț.
În memoriul său, funcționarul public ing. silvic Sever Pahonțu explică tortura suferită la locul de muncă: „Începând cu anul 2012, mi s-au aplicat numeroase sancțiuni disciplinare, tocmai pentru că în contractul colectiv de muncă există prevederea conform căreia salariatului care are trei sancțiuni disciplinare definitive i se desface contractul de muncă. Am contestat toate aceste sancțiuni în instanță și am câștigat definitiv […]
De asemenea, directorul Direcției Silvice, Armand Chiriloiu, a formulat împotriva mea 5 plângeri penale […] Evident că am contestat și această măsură abuzivă, am câștigat definitiv în instanță și în baza hotărârii judecătorești am fost reintegrat în funcție […] Din anul 2012 nu am primit calculator în dotare pentru întocmirea situațiilor cerute de fișa postului, colegilor fiindu-le interzis să-mi permită accesul la calculatoarele lor.
În luna octombrie 2015, am fost mutat forțat cu biroul în camera/magazia îngrijitoarei de ocol, unde încălzirea nu funcționează corespunzător și unde sunt depozitate materialele de curățenie”.
În ce privește decesul funcționarului public ing silvic Sever Pahonțu, se conturează clar cauza în urma declarației medicului Cătălin Cârstoiu: „Sever Pahonţu a avut în 2016 două internări în Spitalul Universitar. Afecţiunile sale puteau fi provocate de stres la locul de muncă”.
Mai există o acuzație publică gravă, aberantă, ca într-un film de groază, cu privire la faptul că directorul Chiriloiu a interzis participarea funcționarilor publici din subordine la înmormântarea colegului lor. L-am întrebat despre această acuzație pe directorul Chiriloiu, însă acesta nu răspunde, împotriva propriului interes. Poate că nu e adevărat, poate a fost și el la înmormântarea colegului Sever Pahonțu, cum ar fi fost normal.
Referitor la această acuzație, fostul şef al Direcţiei Silvice Argeş, Gheorghe Davidescu, a declarat: „Am fost la înmormântarea lui Sever Pahonţu, dar din păcate nu am văzut niciun coleg pe acolo, absolut niciunul, deci teroarea şi-a făcut efectul”.
În continuare, campania de presă încearcă să lămurească de ce instituții publice ale statului român nu își fac datoria, astfel încât opinia publică să afle cauza morții funcționarului public ing. silvic Sever Pahonțu. Repetăm, poate directorul Chiriloiu nu are nicio vină și funcționarii publici din instituțiile publice, plus poliția și procuratura, prefăcându-se că îl acoperă doar sporesc gradul de acuzare!
„Se poate face și un protest în stradă, în fața respectivelor instituții”
Campania noastră de presă continuă cu Tudor Ionescu, deputat SOS de Argeș, care ne-a spus, din capul locului, că orice petiție adresată unei instituții, în baza Legii 544/2001, trebuie să primească răspuns în 10 zile, cu posibilitatea extinderii la 30 de zile, „și aia justificat”. „Persoana care nu obține răspunsul în termen sau nu-l primește deloc are la dispoziție mai multe căi de a acționa. Unele sunt legale, altele – să zicem – civice. Se poate pune presiune pe respectiva instituție. Asta, din punct de vedere al justițiabilului” – ne-a spus interlocutorul nostru, care a adăugat că, „dacă discutăm de sfera penalului, persoana vătămată poate formula o plângere penală, în mod direct”.
I-am explicat d-lui deputat cazul tragic al inginerului silvic Sever Pahonțu, care s-a adresat degeaba cu un memoriu-denunț atât Prefecturii, cât și Consiliului Județean Argeș, instituții care în acest caz nu respectă legea, ascunzând adevărul. „Dacă eu pot face o interpelare pe această temă ministrului de resort, o voi face cu cea mai mare disponibilitate. Vorbim despre doamna ministru al Mediului (Diana Buzoianu – n.r.), fiindcă discutăm despre Romsilva. Dacă putem face lumină, măcar așa, post-mortem, am cea mai mare disponibilitate” – ne-a spus dl Tudor Ionescu.
În ceea ce privește faptul că instituțiile publice menționate nu răspund solicitărilor noastre pe această temă, făcute în baza Legii 544/2001, privind accesul la informațiile de interes public, deputatul SOS de Argeș a menționat: „Așa cum v-am spus, putem să discutăm despre, hai să le spunem, metode de presiune. Până la urmă, trăim în această era a rețelelor sociale, care au influență. Deci, cazul acesta poate fi adus în atenție, pe de o parte, pe rețelele sociale. Pe de altă parte, se poate face și un protest în stradă, în fața respectivelor instituții. Se poate merge, deci, și pe aceste forme de presiune asupra instituțiilor și autorităților…
Eu vin din zona civică; am intrat în politică de nevoie, nu de voie, tocmai după ce am epuizat toate metodele de acțiune civică. Iar în sfera acestor metode de acțiune civică, uneori au rezultate și aceste forme de presiune. Adică dacă organizez un protest în fața unei instituții s-ar putea ca la un moment dat să spună «dom’le, hai să scăpăm cumva de oamenii ăștia, că stau de o săptămână în față cu parcarte!» și atunci, poate, se rezolvă problema. Sau, repet, cu rețelele sociale, folosite până să se ajungă, să zic, la căi de acțiune legale. Și aceste acțiuni civice sunt tot legale, ca și protestele, care se organizează autorizat, conform Legii adunărilor publice, deci nimic ilegal… Din păcate, nu mulți oameni pot organiza un protest, adică nu au infrastructura, cunoștințele și, poate, numărul de participanți pentru o presiune eficientă”.
Tudor Ionescu a conchis: „Până la urmă, există o lege care se referă în primul rând la aceste instituții și autorități, iar ele, da, sunt obligate să răspundă. Chiar și în cazul în care nu pot oferi un răspuns, trebuie să justifice acest lucru. De ce nu-l pot oferi… Iar aici nu discutăm despre informații clasificate. Repet, ceea ce eu am la îndemână ca instrument de acțiune parlamentară ar fi interpelarea ministrului de resort”.
Vă reamintim că și deputatul AUR, Bogdan Velcescu, a anunțat cu ceva timp în urmă că intenționează să facă o interpelare pe această temă.
0 Comentarii