Din când în când, zvonul reapare. Nu am făcut un calcul, dar „transferul” lui Tudor Pendiuc la PDL a fost dat ca sigur, pe „surse”, de „n” ori. În cvasimajoritatea cazurilor, în preajma alegerilor. De această dată, în plin scandal al reţinerii şi arestării preventive a lui Constantin Nicolescu.
Cine lansează zvonul? Nimeni nu ştie. Desigur, cu excepţia celor care îl aruncă pe piaţă. Sunt persoane cărora le place joaca cu băţul prin gard. Fie de aiurea, fie de la PDL, fie de la PSD. Da, de la PSD! Sunt convins că Pendiuc are colegi care-i poartă sâmbetele şi care vor să-l prezinte într-o lumină nefavorabilă în partid. Poate în ciuda aparenţelor şi a popularităţii sale, primarul Piteştiului nu se bucură în PSD Argeş de susţinere totală.
Care a fost scopul „diversioniştilor”? Au pornit, probabil, de la o realitate bine ştiută în mediul politic: Tudor Pendiuc şi Constantin Nicolescu nu sunt într-o relaţie perfectă. Au speculat acest adevăr şi au pus paie pe foc. Au „şuşotit” verzi şi uscate la urechile presei, uneori mult prea receptive la bârfe, într-un context cu totul şi cu totul special: Pendiuc şi-a negociat plecarea la PDL în timp ce Nicolescu aştepta cu cătuşe la mâini să afle dacă va fi sau nu arestat preventiv. Alăturarea imaginilor provoacă frisoane, iar „diversioniştii”, profesionişti sau nu, îşi vor fi atins, măcar în parte, scopul de a învolbura din nou apele, şi aşa tulburi, la vârful politichiei locale.
Indiscutabil că şi pedeliştii ar fi avut interesul să încălzească iarăşi aceeaşi „ciorbă”, cu atât mai mult în împrejurările descrise. Lui Mircea Andrei îi lipseşte un candidat care să-l concureze cel puţin onorabil pe Tudor Pendiuc din punct de vedere al scorului electoral. Fără să aibă o alternativă, în adevăratul sens al cuvântului, la vechiul şi actualul primar, Andrei poate fi în situaţia celui ce se mulţumeşte să „intoxice” piaţa publică cu zvonuri răutăcioase la adresa adversarului pe care nu reuşeşte să-l învingă în „arenă”.
Pe de altă parte, însă, paradoxal sau nu, Tudor Pendiuc însuşi poate avea un beneficiu de pe urma zvonului (nu spun că de la el porneşte!). Îi dă încă un argument solid să le închidă gura colegilor săi din PSD care nu-l simpatizează. Să fi dorit de adversar în tabăra lui, adică de PDL, iar asta este o realitate, nu un zvon, în condiţiile în care câştigi la pas şi oricând primăria celei mai importante localităţi a judeţului, îţi întăreşte poziţia şi autoritatea în propria ta tabără. Pesediştii au în Pendiuc o veritabilă „mină de aur” electorală, aducătoare de voturi, iar Pendiuc se poate folosi de sperietoarea „iminentei sale plecări” la PDL pentru a-şi face jocurile într-un PSD care nu şi-ar permite, sub nicio formă, luxul să-l piardă.
Indiferent cine readuce zvonul pe piaţă şi indiferent cui foloseşte, părerea mea, categorică, este că, în condiţii normale, Tudor Pendiuc va rămâne în PSD. Poate ar părăsi Partidul Social Democrat şi s-ar înscrie în PDL doar „cu pistolul la tâmplă”, forţat, dar aşa ceva este imposibil într-o ţară democrată.
(Mihai Paul Codunas)