În ultimii 20 de ani, fiecare şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş a venit cu propria idee de reformă a instituţiei, fixându-şi ca scop, în primul rând, transformarea miliţianului în poliţist şi formarea celor noi care intră în sistem, ca poliţişti culţi, manieraţi, politicoşi, cunoscători cel puţin a unei limbi străine. Nu în toate situaţiile s-a reuşit acest lucru. Iar celebrul Garcea se pare că nu a fost o invenţie a unui grup umoristic, nu de puţine ori având ghinionul să-l întâlnim în carne şi oase. Întâmplarea pe care o redăm mai jos demonstrează că sistemul formează şi rebuturi, nişte Garcea veritabili, punând într-o lumină proastă şi pe poliţiştii bine pregătiţi şi care îşi îndeplinesc corect sarcinile.
Protagonist este agentul principal de poliţie Radu Vîlcescu, de la Biroul Rutier Curtea de Argeş, după cum scrie pe procesul-verbal cu care l-a cadorisit pe un colaborator al ziarului nostru care, în urmă cu vreo zece zile, a îndrăznit să treacă prin centrul oraşului după miezul nopţii. În momentul în care şoferul a întrebat care este motivul pentru care a fost oprit, organu’ i-a răspuns cu seninătate că urmăreşte o maşină furată. Mai avea puţin şi zicea că „aşa vrea muşchii mei!”, variantă mai apropiată de adevăr, întrucât, la un interval de timp foarte mic, prin faţa agentului de poliţie au trecut şi alte autovehicule, fără a fi însă oprite, cu toate că probabilitatea ca una dintre acestea să fie chiar cea urmărită era destul de mare. Revenind la întâmplarea de care vă povestim, trebuie să spunem că şoferul care i-a căzut victimă miliţianului de la Curtea de Argeş a fost în cele din urmă amendat, dar nu pentru motivul pentru care fusese tras pe dreapta, după cum zice legea, ci pentru totul altceva, nici nu mai contează pentru ce. Mai mult, asta întru informarea tablagiului de la Curtea de Argeş, participanţii la trafic pot fi opriţi doar dacă e vorba de un filtru organizat, consemnat în actele de serviciu, alături de numele echipajului, data, intervalul orar în care se face filtrul şi străzile pe care se acţionează. În rest, nu ne rămâne decât să întrebăm: Cine ne apără? Încotro te îndrepţi când mori cu dreptatea în braţe? (D.N.)