Scandalul Pădurii Trivale se rostogolește de la o săptămână la alta, precum un asteroid care, în urma impactului violent cu solul, pârjolește orice formă de viață în calea lui. Cu fiecare ediție a ziarului nostru, am venit cu ceva nou. Am publicat mai întâi istoricul acestui transfer scandalos pe axa Rătești-Trivale. Numele moștenitorului, al procuratorului și al destinatarului final, e vorba de controversatul magnat Nicolae Ivănescu. Apoi l-am adus în lumina reflectoarelor pe primarul de comună Gheorghe Matei care, de bună credință și neimplicat în hoția argeșeană a secolului, a recunoscut că au fost intervenții uriașe pentru teleportarea ilegală a acestui amărât de teren cu vegetație forestieră, în suprafață de 33 ha, de la Rătești taman în miezul Pădurii Trivale. Adică într-un paradis imobiliar, la loc cu verdeață, atât naturală, cât și artificială, generos împănată cu bancnote de 500 euro, așa cum le place să rumege samsarilor imobiliari.
Bulgărele a continuat să se rostogolească și așa am ajuns să scoatem din beciurile unei justiții strâmbe și ale unei administrații cu ADN corupt, documente esențiale despre cum s-a furat miezul Pădurii Trivale și despre cum s-au făcut alte transferuri oneroase pe teritoriul județului Argeș. Cum s-a pus la cale planul, care au fost rotițele și care sunt rechinii. Și, mai presus de toate, cum a fost oferită această bijuterie a coroanei Piteștiului, pe tipsie de aur, ca la marile curți feudale, paharnicului Nicolae Ivănescu și camarilei sale. A mai publicat cineva din media argeșeană documente explicite, și nu ne referim doar la traseul absolut halucinant al acestui jaf, ci și la prețul încasat de Ivănescu, după ce a măritat pădurea unor evrei? Nu mai căutați, răspunsul e „nimeni”! Vă spune ceva suma de 2,5 milioane euro, cu care a vândut „Nenea”, unor israelieni, o pădure pe care a cumpărat-o cu doar un miliard de lei vechi, adică 25.000 euro? Dacă nu v-a spus nimeni până acum, cu siguranță veți afla începând de astăzi, din Jurnalul, fiindcă suma ridicolă cu care a cumpărat Ivănescu zecile de ha transferate oneros în Trivale a fost dezvăluită de Marie Helene Fabra Brătianu, fiica moștenitoarei decedate Ileana Brătianu și nepoată a marelui istoric Gheorghe Brătianu. Cumplită palmă dată istoriei! Averea acestui personaj de un tragism aparte în istoria națională, care este istoricul Gheorghe Brătianu (cel care a scris monumentala carte „Marea Neagră, de la origini și până la cucerirea otomană”, asta ca să afle și Ivănescu) a încăput pe mâna unui neica „Nenea”, care a căpușat toate regimurile politice, de la celebrul prim secretar Ion Dincă „Teleagă” și până la unii dintre prefecții de tristă amintire, din zilele noastre. Citiți interviul pe care ni l-a acordat moștenitoarea lui Gheorghe Brătianu (care a venit special de la Paris să discute cu Jurnalul de Argeș) și veți înțelege cine sunt cei vinovați și de ce a fost posibil să se întâmple ceea ce s-a întâmplat. „Răul triumfă numai atunci când oamenii buni stau deoparte”, a spus marele gânditor britanic Edmund Burke. Noi și admirabila doamnă Marie Helene Fabra Brătianu am înțeles acest lucru. Cine ni se mai alătură? Pentru că furtul Pădurii Trivale a devenit Watergate-ul nostru, al ziariștilor de la Jurnalul de Argeș.    
Gabriel Grigore

P.S. Dacă vă reamintiți, Jurnalul a dezvăluit încă din 2009, citând documente oficiale, cum s-a furat, prin teleportare, o halcă importantă din Pădurea Trivale. Și pentru că noi am scris că ei au furat Pădurea Trivale, justiția din Argeș (o parte din ea, că nu sunt toți judecătorii la fel) ne-a condamnat pe noi să plătim daune în valoare de 200.000.000 lei vechi. Și pentru ce? Pentru că i-am calomniat pe domnii Hoți, publicând adevărul. A trebuit să strămutăm procesul și apoi să ne judecăm unde se pune harta în cui, la Oradea, cu jefuitorii Pădurii Trivale. Care nu doar că ne luaseră banii pentru că scrisesem adevărul despre ceea ce puseseră la cale, dar voiau, într-un interval mediu de timp, să ne închidă și ziarul. Toate dezvăluirile din ultima lună și jumătate nu dovedesc altceva decât că noi am avut dreptate încă din 2009, când am publicat prima anchetă de presă, și că, mai devreme sau mai târziu, briganzii ajung într-un singur loc.