# Rectorul Gheorghe Barbu, la final de mandat.
# S-a stabilit data alegerilor pentru funcţia de rector?
– Da, alegerile pentru funcţia de rector vor avea loc luni, 20 februarie 2012.
# Trebuie că o astfel de funcţie este foarte atractivă financiar şi academic din moment ce se dau lupte grele, inclusiv în culise, între mai multe cadre universitare.
– Nu ştiu de unde şi cum s-a ajuns la concluzia că în universitate se dau lupte grele pentru funcţia de rector. Sunt oare mai mulți candidați decât pentru o funcție politică sau pentru una de director de instituție cu număr similar de angajați? Suntem practic cea mai mare instituție la nivel județean. Nu uitați că universitatea numără 750 de angajați permanenți, plus o mulțime de cadre asociate. Lupta este o falsă impresie şi mai degrabă o invenţie jurnalistică sau dorinţa unora de a agita spiritele. Celelalte universități au aceeași concurență din punct de vedere numeric. Dacă este să vorbim despre avantaje, cele financiare se reduc la o indemnizaţie de conducere. Rectorul are aceleaşi obligaţii didactice şi de cercetare ca oricare cadru didactic. Noua lege a educaţiei prevede o reducere a normei didactice pentru rector, prorectori şi decani. Noi nu am aplicat această prevedere a legii și toți din conducerea universității și facultăților avem ore suplimentare în norma de bază, neremunerate. Da, mai este și o mașină care să fie folosită, o Dacia Sandero. Ce director de mare instituție din Pitești sau rector al unei universități din România mai are doar Dacie? Poate când se privește din afară pare extraordinar să fii rector, însă în realitate este o muncă imensă și o resonsabilitate enormă. Toate astea dacă vrei să faci ceva cu adevărat. Eu personal, după ce nu voi mai fi rector și voi putea să mă dedic mai mult proiectelor în care sunt sau pot fi implicat, probabil voi avea venituri mai mari ca până acum!
# Vorbim chiar de sfere de influenţă…
– Ca să vorbim de sfere de influenţă, bănuiesc că partidele își fac planuri pentru viitorul rector, fiecare partid dorind să aibă calul troian în Universitate. Știu că, în fond, poate fi interesant să poți să transmiți informația dorită unui număr așa mare de oameni tineri. Eu am ținut echilibrul și sper din toată inima ca și cei care vor urma după mine să nu permită bătălii de partide în Universitate. Altfel, la nivelul cadrelor didactice, sunt cel mult opţiuni pentru o echipă de conducere sau alta, ceea ce este normal.
”Nu se schimbă caii în mijlocul fluviului”
# Sincer, dumneavoastră pe cine aţi prefera?
– Pentru a elimina orice speculaţie am afirmat public faptul că opţiunea mea este pentru unii colegi cu care fac echipă de peste opt ani. În actuala echipă de conducere suntem șase persoane: Gheorghe Barbu, Ion Tabacu, Gheorghe Şerban, Gheorghe Crivac, Dumitru Chirleşan şi Gheorghe Bănică.
În cadrul acestei echipe de conducere au decis să meargă mai departe, pentru un nou mandat, Gheorghe Şerban, Gheorghe Bănică şi Dumitru Chirleşan.
# De ce s-a acreditat ideea că sunteţi susţinătorul prorectrorului Gheorghe Şerban?
– În acest ultim mandat am avut cea mai bună echipă de conducere, ne-am înțeles și am lucrat foarte bine. În cadrul acestei echipe de conducere s-a luat decizia ca trei din cei șase mai sus menționați să meargă mai departe: Gheorghe Șerban – rector, Gheorghe Bănică și Dumitru Chirleșan – prorectori. Desigur că această echipă va fi completată cu încă doi prorectori. În perioada următoare rolul cercetării științifice va fi determinant pentru universitate. Tocmai această orientare a activității din universitate îl recomandă pe domnul Gheorghe Șerban pentru funcția de rector. Se spune că nu se schimbă caii în mijlocul fluviului. Pentru învățământul românesc în general și pentru Universitatea din Pitești în special, urmează o perioadă extrem de dificilă. Din acest motiv consider că la conducerea universității trebuie să fie o echipă cu experienţă în management universitar. Mai mult, cei trei colegi se bucură de prestigiu profesional, de numeroase colaborări naționale și internaționale.
# Vă provoc să faceţi o caracterizare, cu puncte forte şi puncte slabe, a fiecărui candidat înscris până acum la funcţia de rector.
– Nu doresc să fac o asemenea caracterizare. Eu respect opțiunile colegilor, am încredere în puterea lor de discernământ și am speranța că vor alege pentru viitorul universității. În fond, fiecare are a-și apăra propriul loc de muncă și nu îi este indiferent ce se va întâmpla în anii care vor veni. Eu nu am făcut decât să exprim o opțiune și să o argumentez. Fiecare dintre cei cu drept de vot poate susține public pe unul sau mai mulți candidați, fără atacuri la celalți.
# Se spune că le-aţi propus lui Ionel Didea și Mihai Brăslaşu funcţia de prorector pentru a nu-l mai concura pe Gheorghe Șerban la funcția de rector…
– Relaţiile mele cu domnii Ionel Didea şi Mihai Brăslaşu au fost şi sunt foarte bune. Având în vedere că m-au informat personal despre intenția lor de a candida la funcția de rector, am considerat că este un gest onest, ca la rândul meu să-i informez despre decizia actualei echipe ca o parte a membrilor ei să participe la alegerile din universitate, pentru funcțiile mai sus menționate. Din acest motiv am considerat că, înainte de declanşarea alegerilor, este bine să avem o discuţie sinceră, deschisă, colegială, urmând ca ei să opteze pentru a susține echipa respectivă, a adera la ea sau a forma o altă echipă. Trebuie să menționez că asemenea discuții am avut și cu alți colegi care s-au arătat preocupați de aceste alegeri și care au dorit să-mi cunoască opinia. Eu respect opțiunea fiecăruia și nu fac presiuni asupra votanților și nici anticampanie vreunui candidat.
# Cine şi cum garantează că alegerile din 20 februarie vor fi corecte?
– Comisiile electorale ale facultăţilor şi Biroul electoral al universităţii sunt garanții corectitudinii alegerilor. Cu aprobarea Senatului Universității, este posibil ca fiecare candidat să-și delege un observator.
# Pe cine avantajează faptul că, spre deosebire de precedentele alegeri, acum rectorul va fi ales de toate cadrele titulare în Universitatea Pitești, dar și de un număr de 150 de studenţi, care vor vota și ei?
– Asta vom vedea după alegeri. Până atunci, eu consider că sunt avantajați cei care sunt mai bine cunoscuți, se bucură de prestigiu profesional, iar prin activitatea lor de până acum au făcut ceva pentru universitate. Este cel puțin riscant ca, într-o perioadă extrem de dificilă, să faci experiențe.
# Mihai Brăslaşu, unul dintre candidaţi, a criticat „actualul stil de lucru” din Universitatea Pitești, afirmând că „spiritul competiţiei nu mai există”. La cine credeți că se referea?
– Ce bine ar fi dacă am face și în instituții publice ceea ce fac managerii în domeniul privat! La noi nu poţi promova competiţia, dacă nu dispui de prevederi legale şi mijloace financiare pentru a o stimula. Nu se pot face premieri, nu se pot da salarii diferenţiate etc. Mai mult, dacă introduci competiţie între programele de studii, există riscul enorm ca unele să dispară în momentele când trec prin perioade dificile. Și totuși, dacă vorbim de cadrele didactice, competiția există și se manifestă prin promovarea pe funcții didactice superioare, participarea la conferințe internaționale, contracte de cercetare și proiecte din fonduri structurale câștigate, lucrări ISI remunerate prin plata orelor efectuate pentru relizarea lor, gradații de merit etc. Aștept să iau cunoștință de planurile manageriale și strategiile candidaților la funcția de rector, dorind mult succes viitoarei conduceri a Universității din Pitești.
# Ca să schimbăm puțin registrul interviului, în ce stare de spirit vă găseşte sfârşitul de mandat?
– Sunt extrem de pozitiv vis a vis de perioada care va urma. Am încheiat un capitol al vieții mele și aștept alte proiecte cu aceeași seriozitate și implicare. Îmi place ca tot ce fac să fie dus la bun sfârșit, indiferent de obstacole.
# Ce v-a adus bun şi ce v-a adus rău funcţia de rector?
– Funcția de rector a fost o continuă provocare pentru mine însumi. Am trăit fiecare zi cu intensitate maximă și cred că asta a fost bine pentru mine ca om și cadru didactic. Am clădit, nu numai la propriu, o instituție uriașă, dar și ca spirit, o organizație în care cei implicați vor continua să muncească și după ce nu voi mai fi la conducerea ei. Este colosal să știi că lași ceva important în urma ta. La partea de lucruri rele pe care mi le-a adus funcția de rector, nu vreau să mă gândesc decât la faptul că am acordat prea puțin timp celor dragi și asta nu se mai poate recupera.
# Aveţi un inventar al prietenilor şi duşmanilor pe care vi i-aţi făcut după cele trei mandate?
– Nu am făcut un asemenea inventar. Nici nu mă interesează. Duşmanii nu pot fi număraţi deoarece s-ar putea să nu-i afli niciodată pe toţi. Cu siguranţă, prietenii adevăraţi sunt foarte puţini. Cei mai mulţi sunt „prieteni” de conjuctură. Important este să știi acest lucru, să nu-ți faci niciodată iluzii, dar și să te bucuri de existența unor oameni adevărați care țin la tine. Mulţumirea mea constă în faptul că am ajutat mulți oameni, pe unii nu i-am mai revăzut niciodată, pe alții i-am considerat prieteni, dar culmea unii au uitat și mi-au devenit duşmani. Eu rămân cu satisfacția binelui făcut cândva!
# Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră?
– Nu se vede? Universitatea din Piteşti! Să privim de unde am plecat, un institut cu trei facultăți și 3.000 de studenți care funcționau în două clădiri nemodernizate, şi unde am ajuns – la o instituție uriașă, cu o infrastructură de invidiat, cu 11 facultăți și patru filiale, cu un număr mare de studenți, cu o gamă largă de programe de studii, licență, masterat, doctorat, cu numeroase proiecte și relații internaționale.
# Ce regretaţi cel mai mult?
– Dacă vorbim de Universitatea Pitești, regret că nu am luat lucrurile mai la pas, că nu am responsabilizat mai mulți colegi, ca să poată avea astăzi dimensiunea eforturilor făcute, dar și strategii pentru viitor. Regret că m-au supărat de multe ori fleacurile și micimea unor oameni și că n-am avut detașarea care îmi dă echilibrul de azi. Dacă vorbim despre mine personal, regret că nu am facut concedii și că nu m-am relaxat cum ar fi trebuit alături de familia mea, care o merita din plin. În general regret starea de-a fi totdeauna în lupta cu timpul, care m-a caracterizat în ultimii 16 ani.
”Întotdeauna există loc de mai bine”
# Au fost momente în care aţi vrut să renunţaţi?
– Eu nu m-am gândit vreodată să renunţ la funcţia de rector. Poate nu știți, dar un Scorpion nu renunță niciodată la ceea ce și-a propus, ci luptă pană în pânzele albe să ducă la bun sfârșit. Dificultățile, de regulă, m-au potențat, cine mă cunoaște știe asta!
# Se putea face mai mult pentru Universitatea din Piteşti?
– Întotdeauna există loc de mai bine, dar asta dacă privești retrospectiv. Nu am a-mi reproșa că am precupețit eforturile pentru universitate, dimpotrivă.
# Vă reproșaţi faptul că la instituţia pe care aţi condus-o peste 60% dintre programele de studii au fost apreciate la categoriile D şi E? Cine este vinovat pentru asta?
– Universitatea din Piteşti nu este codaşă. În clasamentul celor 112 universităţi din România, Universitatea din Piteşti se află în prima jumătate. Clasamentele sunt ceea ce sunt, de regulă vizează doar o parte din aspectele concludente. Am luat act de reproșurile care ni s-au făcut și acolo unde am considerat că nu sunt îndreptățite am cerut reevaluări. Acestea vor urma în lunile următoare. Din nefericire, un șir nemaivăzut de reclamații redactate de o persoană din universitate, care bănuiesc că nu are altceva mai bun de făcut, au tras mult în jos universitatea în clasificări. Să nu vă imaginați că am găsit un vinovat, în fapt noi toți, cei din conducere și toate cadrele didactice, trebuie să fim mai exigenți cu activitatea noastră.
# Ce veţi face de aici încolo? Vă gândiţi să daţi curs invitaţiilor de a intra în politică?
– Nu-mi place politica şi nu mă simt atras de o asemenea perspectivă. Am unele proiecte în derulare și altele în perspectivă, cărora doresc să le aloc mai mult timp.
Neluţu Dinu
0 Comentarii