# Lăcomia şi prostia riscă să compromită un proiect UE de 5 milioane de euro. Un uriaş proiect european, în valoare de aproape 5 milioane de euro, bani în majoritate covârşitoare nerambursabili, riscă să se compromită definitiv din cauza lăcomiei şi prostiei. Despre întregul caz am scris nu demult, dar cum scandalul este abia la început, pe parcurs apar elemente noi, care de care mai şocante. Dar să nu ne grăbim şi să luăm lucrurile în ordine.
Se cuvine pentru început să dăm câteva amănunte tehnice despre proiectul la care facem referire. Se numeşte „COPMED-Competenţe pentru Protecţia Mediului”, se întinde pe perioada a 3 ani (1 iulie 2010 – 30 iunie 2013) şi este unul dintre cele mai mari proiecte pe fonduri structurale din sudul ţării. Proiectul are 4 parteneri, Asociaţia Solidaritatea Umană Piteşti, Universitatea Politehnică Bucureşti, Stathis Pantazis din Grecia şi Mondial Casa Group Bucureşti. Parteneri care, entuziasmaţi iniţial de proiectul de 5 milioane de euro, au început să se dezumfle pe parcurs, ba să devină în prezent chiar panicaţi văzând cum este ghidonat proiectul de către managerul Emil Dina (fost viceprimar al Piteştiului) şi asistentul de proiect Niculae Jianu, colonel în rezervă MApN, „avansat” în prezent ca vicepreşedinte al UNPR – Argeş. Prima grijă a celor doi a fost să-şi stabilească nişte salarii de-a dreptul nesimţite, ba să-şi angajeze şi rudele apropiate în cadrul proiectului. Ca manager, Dina şi-a tras o leafă de aproape 300 milioane pe lună, la care se adaugă însă şi salariul de peste 50 milioane al fiicei sale, Aurora Tatiana, numită asistentă de proiect. Ca să fim corecţi, trebuie spus că doar fiica fostului viceprimar şi-ar merita salariul, câtă vreme a avut un rol decisiv în câştigarea proiectului şi a muncit din greu să-l echilibreze cât de cât, în vreme ce tatăl său hălăduia după contracte de achiziţii, cu teşchereaua plină sau se certa cu colonelul Jianu, care dintre ei este mai deştept. Dar apropo de Jianu, şi acesta şi-a trecut în rezervă un salariu baban, păstrând tradiţia de a-şi angaja, pe rând, şi fata, pe Cristina, dar şi feciorul, Alexandru, despre care se spune că acum aşteaptă un post de responsabil zonal în cadrul proiectului. La peste 200 milioane lunar se ridică în total lefurile tăticului, fetei şi băiatului din familia Jianu. Nu este de mirare de ce Dina şi Jianu se umflă în pene peste tot (inclusiv la UNPR-ul care-i adăposteşte politic), gata să plesnească de mulţumire de sine.

Bani cât cuprinde, rezultate ioc

Poate vă întrebaţi ce cuprinde bănosul proiect de 4,9 milioane de euro şi care asigură, iată, lefuri atât de babane pentru coordonatorii săi. Obiectivul general este acela de a sprijini educarea resurselor umane (angajaţilor şi managerilor) în scopul introducerii biotehnologiilor în procesele de protecţie a mediului şi reducere a poluării apelor. Proiectul include crearea a 8 centre regionale de informare în biotehnologii, organizarea a 16 conferinţe regionale, un program de formare profesională pentru 400 de angajaţi, o conferinţă naţională şi alte acţiuni de promovare a biotehnologiilor în domeniul protecţiei mediului. Numai că, încercând să aflăm ce s-a făcut din iulie anul trecut, când s-a dat startul, şi până în prezent, am avut noi surprize. Prima, chiar pe site-ul oficial al proiectului, unde la capitolul „activităţi finalizate şi rezultate obţinute”, figurează doar trei treburi, mari şi late: conferinţa de presă de lansare a proiectului, urmată de un raport asupra conferinţei, plus fotografii de la eveniment. Dar dacă dai click pe vreuna din ele, n-apare nimic. Dacă activităţile lipsesc, banii s-au dus însă cu lopata în ultimele luni, la salariile grase adăugându-se şi achiziţii care de care mai scumpe şi mai fiţoase.

Cheltuieli pe bandă rulantă

Lista de „cumpărături” făcute pentru proiect este pe măsura salariilor şefilor. Care au ieşit cu bugetul proiectului prin târg, uşurându-l zdravăn în doar câteva luni cu achiziţii efectuate deja sau în curs de efectuare foarte consistente, iar în multe cazuri chiar extravagante. S-au cumpărat servicii de publicitate şi promovare de 27.000 euro, servicii de contabilitate de 34.000 lei, dar şi de audit financiar, de 50.000 lei şi s-a contractat editarea şi tipărirea de materiale pentru sesiuni de 31.600 lei. Produsele de papetărie şi birotică au costat 92.000 lei, la care se adaugă echipamente informatice audio-video, cuprinzând vreo 25 laptopuri, camere video, sisteme audio, televizoare, imprimante portabile etc. Aici a fost un necaz, pentru că firma cu care s-a semnat iniţial contractul de aproape 390.000 lei a adus produse diferite faţă de cele ofertate, ba şi cu întârziere. Ca atare, s-a semnat contract cu altă firmă. Mobilierul de birou pentru cele 8 centre de informare în 8 oraşe a costat 92.620 lei, ba s-a închiriat chiar un birou de management al proiectului în Bucureşti, de la un particular, pe 35 de luni, la un preţ de aproape 1000 euro pe lună. S-a plătit chiar şi un film de promovare, cu 95.000 lei şi dezvoltarea unui site web. Şi cum la un asemenea proiect era nevoie şi de o comunicare îndrăcită, s-au contractat servicii de telefonie şi transmisie de date de 22.587 euro cu Orange Romania, în care sunt incluse şi scule deştepte gen blackberry şi iphone. Sigur, mare parte din aceste dotări trebuiau făcute. Dar există şi achiziţii care te dau pe spate. Nici nu vă închipuiţi ce înseamnă transportul într-un astfel de caz. 17.000 de litri de carburant, adjudecaţi deja. Dar transportul nu se face doar cu maşina, ci şi cu avionul! Ca atare, este în derulare procedura de cumpărare de bilete de avion de la Bucureşti pe următoarele rute: Atena (80 călătorii), Sofia (10), Londra (10), Amsterdam (10), Helsinki (10), Frankfurt (10) şi Bruxelles (10). În ţară, sunt necesare cazări la hotel, la nivel industrial. Nivelul estimat de zile/om de cazare este de 3350, în aproape 20 oraşe din ţară. Păi ce, te joci? La aşa cheltuieli, aproape că nici nu mai contează cei 7040 lei cheltuiţi la începutul proiectului pentru închirierea sălii de conferinţe de la Hotelul Intercontinental, cu welcome coffee şi bufet suedez pentru 50 de invitaţi.
Cu un asemenea apetit pentru salarii grase şi cheltuieli zdravene, Emil Dina şi Niculae Jianu i-au pus serios pe gânduri pe cei patru parteneri ai proiectului. Cu toţii au simţit că este ceva în neregulă şi au devenit tot mai îngrijoraţi că întreg proiectul de 5 milioane de euro ar putea fi compromis, ba mai mult, lucrurile ar putea lua o întorsătură şi mai urâtă, cu eventuale cercetări ale organelor specializate. Că doar se ştie că nu poţi să te joci cu banii europeni. Din câte am aflat, managerului Emil Dina i s-au retras deja dreptul de semnătură şi ştampila, iar în ecuaţie a fost adus fostul şef de la Inspecţia în construcţii, Eugeniu Mazilu. Acesta este unul dintre membri fondatori ai Asociaţiei Solidaritatea Umană ( partenerul principal în proiect), în speranţa că mai poate îndrepta ce se poate. Dar se pare că şi acesta s-a cam luat cu mâinile de cap, când a văzut cum se prezintă situaţia cu proiectul. Toată treaba ar putea mirosi urât şi la Primăria Piteşti, unde aproape de proiect şi de bugetul acestuia stau contabila şefă Floarea Orăşanu, dar şi directoarea de la administraţia publică locală, Elena Ţintilă. Nu ştim ce informaţii a apucat să afle despre toată socoteala şi primarul Pendiuc, ca preşedinte onorific la Solidaritatea Umană, dar sigur îl paşte o migrenă când va contabiliza isprăvile fostului său subaltern, Emil Dina, secondat de hrăpăreţul colonel Niculae J
ianu. Vom reveni cu siguranţă.
(Mihai BĂDESCU)