Și ploaia a vrut să meargă la Făgăraș Fest 2023! I-a însoțit pe primii veniți și pe Defileul Oltului, și pe DN 1, dar a ajuns înaintea lor la Porumbacu de Sus. Iar prima zi a fost ca o zi de joacă a unui copil care a descoperit robinetul. Deschis/Închis așa, câteva minute, cât să stropească platoul pe care au fost aranjate scena, corturile de odihnă și discuții, punctele gastronomice și locurile de joacă. Apoi, când a văzut puhoiul de oameni, a început să se retragă. O ultimă stropire a mai aruncat a doua zi, după care a lăsat festivalul în voia Soarelui și a bunei dispoziții.
Ultimele detalii înainte de a porni în aventura celor trei zile de festival au fost stabilite la Oberwood, un complex de cazare format din cinci căsuțe vechi care, de curând, o adăpostiseră și pe ambasadoarea Franței în România, venită cu soțul la Porumbacu de Sus. O gustare, o țuică mică, chiar mititică, apoi salt înainte către platoul de lângă Castelul Zânelor. A fost seară de film, cu documentarul „Lynx” realizat de Laurent Geslin, dar și un tur nocturn de observare a liliecilor. Asta nu mai înainte de deschiderea manifestărilor, realizată de directorul de comunicare de la Fundația „Conservation Carpathia”, Victoria Donos, de coordonatorul de programe de la Propark-Fundația pentru Arii Protejate, Mara Bulea, și de primărița comunei Porumbacu de Jos, Georgeta Maria Poșa, aflată la primul mandat, dar cu gânduri de realizări și în următorii mai mulți ani.
Ziua a doua a început în ultimii stropi de ploaie. Și a fost una plină, plină… Până când au început să sfârâie grătarele, se plecase deja în tururi de observare a păsărilor și insectelor, a florei și faunei din Făgăraș. Iar pe platou punctul de atracție maxim a fost zona Carpathia Talks, cortul sub care s-au făcut comunicări despre natură și s-a discutat două zile la rând despre carnivorele mari, despre păduri, despre zimbrii și plantele invazive. Subiectele au stârnit dezbateri, dar și aplauze care acopereau câteodată bucuria celor ce câștigau la tombola cu premii Quiz România Sălbatică. Iar când căldura s-a mai ostoit și începeau să se aprindă luminile la rulota cu clătite, a venit rândul scenei de sub Negoiu să atragă. Nico de Transilvania și Zdob și Zdub au electrizat publicul și au făcut imposibilă găsirea liliecilor în turul nocturn.
Duminică s-a continuat cu aceeași pasiune și cu interes sporit. Oamenii au aflat tot mai multe despre Munții Făgăraș, despre acțiunile „Conservation Carpathia”, dar și despre satul Porumbacu de Sus. Jocurile educative pentru copii și premierea participanților la Făgăraș Adventure, competiție cu probe multiple, începută de vineri, au ridicat și mai mult temperatura care nu avea cum să scadă nici spre seară, atunci când scena a fost cucerită de un ansamblu folcloric al copiilor din sat și de Ovidiu Lipan Țăndărică cu Fanfara 10 Prăjini.
Povestiri din pădurile Făgărașului
Interesul crescut față de festivalul dedicat frumuseții și bogăției Munților Făgăraș a fost remarcat și datorită atracției pe care a exercitat-o zona de Carpathia Talks, acolo unde s-a discutat ore în șir despre animale, plante, pădure și climă cu specialiștii din cadrul Fundației. Carnivorele mari au fost apanajul biologului Ruben Iosif, cu intervențiile pertinente ale lui Valeriu Nicolae, pădurile i-au aparținut inginerului Mihai Zotta, afacerile verzi au fost ale lui Istvan Szabo, biologul Oliviu Pop a vorbit despre habitate și plante invazive, iar Adrian Aldea și Călin Șerban au prezentat acțiunile de reintroducere în Făgăraș a speciilor dispărute. Și nu au fost pauze, fiindcă cei de la Fundația „Conservation Carpathia” au fost solicitați continuu să ofere detalii despre cum sunt capturați castorii pentru a fi aduși în Făgăraș sau despre ce se întâmplă atunci când o ursoaică cu cinci pui – cinci, adică 5! - se obișnuiește cu luarea mesei direct din gospodăriile oamenilor.
De la creșterea bivolilor la turism
Fiind la Porumbacu de Sus, nu avea cum să fie ignorat satul în care s-a ținut festivalul. Iar despre localitate am aflat multe de la ghidul local Dumitru Țiplic. Care ne-a plimbat pe la Mama Anica, pe la Oberwood, pe la bisericile din sat, pe jos sau cu căruța. La Mama Anica e o pensiune, la Oberwood, v-am mai spus, sunt cinci căsuțe vechi de un secol și ceva amplasate pe malul râului Porumbacu. Complexul de cazare îi aparține prezentatoarei TV Andreea Esca, cea care, spun localnicii, ar avea legături de familie cu satul din marginea Țării Făgărașului.
Oamenii din sat lucrează fie la oraș, fie în satul de reședință, Porumbacu de Jos. Cu animalele nu prea se mai ocupă, oricum tradiția creșterii bivolilor a fost stricată de comuniști în perioada colectivizării. Acum mai găsești câte o vacă-două prin gospodării. S-a dus demult și făbricuța de sticlă, s-a încheiat exploatarea marmurei și a argilei. Dar încă se mai face țuică la Porumbacu. Din mere sau din pere, că prunii sunt o raritate în zonă. Rachiul nu se face la povarnă. Oamenii au cazane proprii și scot băutura aproape spirt. Apoi îi reglează tăria cu apă.
La Porumbacu de Sus au apărut multe facilități de cazare în ultimul timp. Populația e în scădere, dar numărul turiștilor crește. Iar vizitatorii își pot găsi acum locul și „La Novaci”, casa de oaspeți cu gardul albastru. Sau casa cu biserică, așa cum i se mai spune, fostul proprietar ridicându-și troiță în curtea din spate, după ce nu s-a mai înțeles cu preotul din sat. Sau casa cu trei pisici negre care au voie în șură, dar nicidecum în sala de mese sau în camere. Pe când eram gata de plecare, proprietarii, Carmen și Marius Novac se pregăteau să monteze firma la poartă. De-abia au deschis și speră ca în timp să renunțe la slujbele de la Sibiu pentru a se bucura de liniștea de sub munte.
Citește și Conservation Carpathia construiește, la Nucșoara, un centru de zi destinat copiilor din mediul rural
Muscelenii de la Porumbacu
E ciudat să te duci la Porumbacu și să te simți ca în Muscel. Adică de ce ar fi altfel, când vrei să bei o bere și dai de berea artizanală „Pardon”, de la Lerești, dorești să bei o limonadă și ajungi la Bughea de Jos și găsești „Delicatese din Poiana Fermecată” sau primești suc de cătină și bulz de la Lunca Gârtii, din Stoenești. Că doar nu avea cum să lipsească „Tanti Maria” de la splendoarea în iarbă și pe baloți a celor de la Fundația „Conservation Carpathia”.
Nu au lipsit nici producătorii locali care au expus nu doar bunătățuri culinare, ci și cazane de țuică, târne și măturoaie, mănuși și ciorapi de lână… Iar cei mici au fost tentați să țeasă la război sau să participe la Șezătoarea Bibliotecii Avrig.
Mai aproape de înălţimea Făgăraşilor
Festivalul Făgăraș Fest de promovare a naturii Munților Făgăraș a fost organizat de către Fundația „Conservation Carpathia” și „Propark” - Fundația pentru Arii Protejate, în cadrul proiectului LIFE „Crearea unei zone de natură sălbatică în sudul Munților Carpați, România”. Anul acesta a fost a patra ediție, anterioarele desfășurându-se la Voina-Lerești și Nucșoara, în Argeș, pe partea sudică a Făgărașului, și la Avrig, în Sibiu, de cealaltă parte a munților.
Farmecul festivalului este dat și de faptul că, imediat ce se sfârșește o ediție, o aștepți pe următoarea. Mai ales că nu știi unde va avea loc, la nord de munți sau sub versanții sudici. Unii dintre participanți vor trece munții, alții nu. Și totul cu gândul la dorința Victoriei Donos ca, la un moment dat, festivalul să se ridice la înălțimea Munților Făgăraș. Mai e puțin…
Cătălin Ioan Butoiu
Citește și Conform unui studiu al „Conservation Carpathia”, în Făgăraş sunt 17-18 urşi/100 km pătraţi
Citește și Lipanul, reintrodus în râurile din Muscel de „Conservation Carpathia”
0 Comentarii