# Două documente incendiare! Bulgărele retrocedărilor se rostogolește în judeţul Argeș # Conform acestui document din 2008, semnat de actualul senator liberal Iani Popa, pe atunci prefect de Argeș, transferurile de terenuri și păduri din localități de pe raza aceluiași ocol silvic se puteau face fără să mai treacă prin Comisia Județeană de Fond Funciar, lucru ce contravine flagrant legii # Un alt document controversat: în 2009, fostul ministru al Agriculturii, Ilie Sârbu, semna ordinul nr. 361/3.05.2009, prin care aproba defrișarea unei suprafețe din pădurea Trivale pe care să se construiască un drum care să deservească un cartier de vile; culmea ipocriziei, o lună mai târziu, pe 10.06 2009, Ilie Sârbu contrasemna o notă de control, nr.61415/10.06 2009, în care înfiera retrocedările și defrișările ilegale din Pădurea Trivale, pornind de la un articol din cotidianul „Adevărul”, intitulat „Plămânul verde al Piteștiului, transformat în cartier de vile”.
Din plan național, bulgărele se rostogolește în plan local. Inevitabil, giga-dosarul retrocedărilor ilegale de păduri va exploda și în Argeș. Pădurea Trivale e trotilul care va pulveriza o bună parte a clasei politice, a justiției și a oamenilor de business din județ. Așa ziși oameni de business, în realitate samsari de cea mai joasă speță. Și pentru că am dezvăluit golăniile făcute cu retrocedarea pădurii Trivale, noi, cei de la Jurnalul de Argeș, am fost hărțuiți și chiar condamnați de justiția strâmbă din Argeș să plătim despăgubiri de 200 milioane lei vechi unuia dintre pionii prin care s-a favorizat înstrăinarea plămânului verde al Piteștiului către mafia samsarilor imobiliari. Pionul de care vorbim este Sorin Ștefănescu, fostul șef al Ocolului Silvic Pitești din 2008, din vremea când șef al Direcției Silvice era liberalul Valerian Jinga. În 2009 am publicat un articol cu titlul „Asasinul Pădurii Trivale”, ce avea la bază un raport de control al Ministerului Agriculturii și Pădurilor, care incrimina atât împroprietăririle ilegale făcute pe raza Ocolului Silvic Pitești, cât și teleportările de păduri, din diverse localități ale județului, în același loc cu potențial imobiliar uriaș. E deja celebră, și tot datorită ziarului nostru, dezvăluirea despre teleportarea a 33 ha din averea lui Gheorghe Brătianu, pe axa Rătești-Pitești, de care a beneficiat în final controversatul magnat Nicolae Ivănescu. Și tot din ziarul nostru ați aflat și că suprafața în cauză, mutată de la Rătești taman în inima Pădurii Trivale, în beneficiul exclusiv al magnatului Ivănescu, a fost vândută de acesta, pe milioane de euro, unor investitori evrei. Revenind la unul dintre personajele cheie de la care ar trebui să pornească orice anchetă judiciară vizând furtul Pădurii Trivale, e vorba de fostul șef al Ocolului Silvic Pitești, Sorin Ștefănescu, trebuie să mai spunem ceva. Anume că, în final, am reușit să câștigăm procesul cu acesta. Însă la Oradea, în celălalt capăt al țării, și numai după ce am strămutat dosarul din Argeș, unde o justiție strâmbă ne-a condamnat să plătim daune tocmai fiindcă deranjasem mafia care furase Pădurea Trivale. Săptămâna trecută, subiectul retrocedărilor ilegale a fost repus pe tapet, o dată cu ancheta DNA în care sunt cercetați liderii PSD Viorel Hrebenciuc și Ilie Sârbu, la pachet cu directorul Romsilva, Adam Crăciunescu, cu Prințul Paul, Prințesa Lia și mai mulți oameni de afaceri. Tot în acest context a fost invocat de presa centrală și ultimul Raport al Curții de Conturi a României, în care un capitol separat e destinat furtului grosolan al Pădurii Trivale. Pentru acuratețe, mai trebuie precizat că sub mandatele a doi prefecți de Argeș s-au făcut masive puneri în posesie și teleportări de pădure în Trivale și în alte zone din județ, e vorba de PDL-istul Ion Cârstoiu și liberalul Ion (Iani) Popa. În ce măsură se pot face vinovați aceștia, numai instituțiile abilitate ale statului pot decide. Deocamdată, pe lângă un istoric al teleportării celor 33 ha de pădure, din Rătești în Trivale, publicăm în premieră și un document bombă prin care fostul prefect liberal Iani Popa, în calitate de președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, a dat liber la transferurile de păduri în județ. În 2008, Iani Popa a semnat un ordin de prefect de-a dreptul „istoric” prin care dădea liber la transferuri de terenuri și păduri dintr-o localitate în alta, fără ca acestea să mai treacă prin Comisia Județeană de Fond Funciar.
Gabriel Grigore
***
Să râdem cu Iani Popa: „Eu nu sunt specialist, eu sunt inginer electronist de profesie!”
Halucinant! Validările retrocedărilor, făcute pe altă anexă
Pe 16 ianuarie 2008, Comisia Județeană de Fond Funciar transmitea Direcției Silvice Pitești o hotărâre prin care stabilea printre altele: „Anexele nr. 42 care privesc amplasamente de pe o localitate pe alta în cadrul aceluiași ocol silvic vor fi puse în aplicare fără a mai fi validate prin Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.” Hotărârea, semnată de către Iani Popa, pe vremea aceea prefect, nu respecta însă Legea 247/2005 care spunea clar că retrocedările dintr-o localitate în alta, inclusiv în raza aceluiași ocol silvic, trebuie să fie obligatoriu validate de către Comisia Județeană de Fond Funciar. Drept urmare, în următoarele luni, validările retrocedărilor efectuate dintr-o localitate în alta s-au făcut total eronat și nelegal pe baza Anexei 37. Însă această Anexă 37 permitea validările retrocedărilor numai pe raza aceleiași localități. Practic, prin hotărârea semnată de către Iani Popa, Comisia Județeană de Fond Funciar fugea de răspundere în cazul retrocedărilor în alte localități. Ca și cum ar fi vrut să se spele pe mâini de ce va urma.
Care a fost ținta acestei hotărâri ciudate din ianuarie 2008? „Vizate” ar fi fost, prin această hotărâre, aproximativ 2000 de hectare de păduri ale statului din Berevoiești, păduri cu care au fost puși în posesie cetățeni de pe raza comunei… Aninoasa. Atât Berevoiești, cât și Aninoasa fac parte din același Ocol Silvic, în speță O.S. Berevoiești. Pădurile din acea zonă aveau o valoare foarte mare și astfel au stârnit interese pe măsură.
Nașu’, anulat de Finu’
Întâmplător sau nu, după cinci luni și jumătate de la hotărârea bizară de mai sus, pe 30 iunie 2008, Direcția Silvică Pitești, prin directorul de atunci Valerian Jinga (finul lui Iani Popa, n.red) spune pas retrocedărilor în alte localități, semn clar că ceea ce se făcuse până atunci mirosea de la o poștă. Prin urmare, directorul Jinga trimite o adresă tuturor Ocoalelor Silvice din județ, prin care se spune clar: „Urmare dispozițiilor Instituției Prefectului – Județul Argeș, începând cu această dată (n.r – 30 iunie 2008) nu veți mai aviza anexa 42 – Tabelul nominal cuprinzând persoanele fizice și juridice cărora li se reconstituie dreptul de proprietate pe amplasamente situate în afara limitelor de competență ale comisiilor locale.”
O decizie cam tardivă, în special după numeroasele retrocedări dubioase și transferuri de păduri făcute mai ales în perioada 2006-2007, cum ar fi cazul sutelor de hectare de terenuri forestiere mutate de la Rătești în pădurea Trivale pentru magnatul Nicolae Ivănescu.
Iani Popa dă vina pe membrii Comisiei Județene de Fond Funciar, uitând că el era chiar președintele Comisiei
„Hotărârile se luau în baza voturilor celor din Comisia Județeană. Eu nu eram specialist, eu sunt inginer electronist de profesie”, spune fostul prefect în apărarea sa
Am luat legătura și cu fostul prefect Iani Popa, legat de acea hotărâre din ianuarie 2008. De la bun început, actualul senator a aruncat pisica în curtea foștilor colegi de comisie: „Hotărârile Comisiei Județene de Fond Funciar se luau în baza voturilor colegilor care făceau parte din această comisie. Dacă îmi aduc bine aminte, erau 15 membri. Eu eram președintele Comisiei, dar nu eram specialist în fond funciar. Iar președintele Comisiei semna, nu hotăra. Practic, prefectul semna pentru autoritate. Eram obligat să semnez hotărârile, altfel aș fi comis un abuz în serviciu. Hotărârile nu-mi aparțineau mie, eu nu eram specialist, eu sunt inginer electronist de profesie. Vreau să vă spun că, în perioada cât am fost eu prefect, nu s-a făcut niciun transfer de pădure. Acea hotărâre la care faceți referire s-a făcut pentru a nu mai veni la noi toată lumea cu fel de fel de cereri. Nu este nimic ilegal în acea hotărâre, nu s-au făcut transferuri ca urmare a acelei hotărâri.”
Am încercat să luăm legătura și cu Valerian Jinga, fostul director al Direcției Silvice, însă acesta nu a fost de găsit până la închiderea ediției.
Denis Grigorescu
***
Pădurea Trivale, vândută cu 2,3 milioane euro de magnatul Ivănescu unor investitori evrei
Cum au fost teleportate 32,8 ha din averea istoricului Gheorghe Brătianu, pe axa Rătești-Trivale
Trecem acum și la furtul Pădurii Trivale. Primul document care a constatat împroprietăririle ilegale din pădurea simbol a Piteştiului a fost raportul de control al Direcţiei de Inspecţii Silvice şi Cinegetice din 2009, raport aprobat şi de ministrul Agriculturii de la vremea respectivă, Ilie Sârbu, cel care în prezent e cercetat în dosarul retrocedărilor ilegale din judeţul Bacău. Cap de afiş pe lista numeroaselor împroprietăriri ilicite constatate de acest raport este cazul Ileanei Brătianu, fiica istoricului Gheorghe Brătianu, a cărei suprafaţă forestieră a fost transferată de la Răteşti taman în inima pădurii Trivale, pe undeva pe lângă Ocolul Silvic Piteşti. În 2005, urmaşa familiei liberale solicitase Consiliului Local Răteşti, prin procuratorul Ungureanu Costel, restituirea în natură pe vechiul amplasament a unei suprafeţe de 170 de hectare de pădure la Răteşti, constând în 90 hectare în punctul „Parapet” şi încă 80 de hectare teren cu zăvoi în satul Tigveni. În iunie 2006, procuratorul Ungureanu a fost pus în posesie de OS Topoloveni cu cele 80 ha de zăvoi la Răteşti, plus încă 57,2 ha din cele 90 ha pe vechiul amplasament din Trupul Parapet, urmând ca restul de 32,8 ha să îi fie retrocedate pe un alt amplasament din vecinătate. Numai că, în momentul punerii în posesie, procuratorul s-a răzgândit brusc, iar Comisia Judeţeană de Fond Funciar l-a trecut din amplasamentul iniţial pe un alt amplasament, mult mai valoros din punct de vedere imobiliar, în UP VI Valea Mare, din cadrul OS Piteşti. Pe 13 decembrie 2006, la numai două zile de la propunere, surpriză mare: procuratorul Ungureanu comunică din nou „refuzul proprietarului în ceea ce priveşte amplasamentul oferit”, iar în aceeaşi zi, O.S. Piteşti, surpriză și mai mare, îi oferă Ileanei Brătianu un alt amplasament și mai convenabil, în UP III Dobrogostea, chiar în buza Piteștiului. Peste alte două zile, procuratorul face cunoscut un nou refuz al proprietarei privind această a doua propunere de amplasament. Pe 19 decembrie 2006, OS Piteşti îi face doamnei Brătianu o a treia propunere, chiar de nerefuzat, în UP II Trivale, în inima Pădurii Trivale, chiar în gardul Ocolului Silvic Pitești, ca să fie treaba treabă. Punerea în posesie a Ileanei Brătianu s-a materializat pe 31 ianuarie 2007, titlul de proprietate fiind emis două săptămâni mai târziu, pentru suprafaţa de 90 ha, cuprinzând şi cele 32,8 ha în Pădurea Trivale.
Curtea de Conturi pune bomboana pe colivă: terenuri retrocedate ilegal pentru speculă imobiliară
Cum spuneam, exact aceste retrocedări ilegale din Trivale, despre care noi am dezvăluit încă din 2009 și pentru care am fost târâți prin procese de fostul șef al Ocolului Silvic Pitești, Sorin Ștefănescu, sunt incriminate acum şi de raportul de audit al Curţii de Conturi a României, dat publicităţii la începutul anului 2013. În documentul respectiv se arată că peste 192 ha de pădure au fost atribuite unor proprietari îndreptăţiţi să primească terenuri forestiere la Răteşti, Poiana Lacului, Băbana, Bascov sau Miceşti. Mai grav, raportul atestă faptul că s-au reconstituit drepturi de proprietate în pădurea statului „fără a exista înscrisuri doveditoare din care să rezulte că autorul deposedat, în numele căruia se făcea solicitarea, a deţinut cu adevărat terenuri forestiere, suprafaţa deţinută şi amplasamentul acesteia” şi că „în unele cazuri nu existau dovezi certe nici în ceea ce priveşte calitatea de moştenitor a solicitantului”. Raportul Curţii de Conturi mai scoate în evidenţă şi scopul retrocedărilor oneroase, şi anume specula imobiliară: „Comisiile locale şi Comisia Judeţeană Argeș, prin actele emise cu încălcarea legii, au translatat proprietatea publică în proprietate particulară urmărindu-se aparent „dezinteresat” creşterea valorii terenurilor pentru moştenitori, fiind evidentă valoarea imobiliară a unor astfel de terenuri […] Tehnicile erau deja «brevetate»: vânzări succesive, fragmentări şi lotizări”.
Ivănescu a vândut 15,5 ha din Pădurea Trivale israelianului Leza Yosef din Tel Aviv
Cel care a scos un profit uriaş de pe urma vânzării pădurii transferate de la Răteşti în Trivale este controversatul om de afaceri Nicolae Ivănescu, care a cumpărat drepturile litigioase de la Ileana Brătianu. În 2010, prin trei acte succesive de vânzare-cumpărare, Ivănescu a înstrăinat unor evrei 15,5 ha (aproape jumătate din suprafață) din terenurile forestiere retrocedate, prin teleportare în Trivale, descendentei Brătienilor. Valoarea totală a tranzacţiilor al căror beneficiar final a fost controversatul magnat piteștean Nicolae Ivănescu s-a ridicat la 2.325.000 euro, adică aproape 100 de miliarde lei vechi. Cumpărătorul celor trei terenuri din inima pădurii Trivale este societatea Orly Forest SRL București, avându-i ca asociați și administratori pe cetăţeanul israelian Leza Yosef domiciliat în Tel Aviv și pe Valerica Stoian (o apropiată a lui Nicolae Ivănescu), domiciliată în comuna Budeasa. Primul lot vândut de Ivănescu are 7,5 ha şi e situat într-o zonă cu potenţial imobiliar ridicat, chiar în vecinătatea Ocolului Silvic Piteşti. Preţul tranzacţiei a fost unul ameţitor şi cu multe zerouri: 1.250.000 euro. În actul de vânzare-cumpărare încheiat în 2010, Ivănescu preciza că a dobândit terenul în baza unui alt contract de vânzare-cumpărare, încheiat în anul 2007 (probabil la scurt timp după ce Comisia Județeană de Fond Funciar, condusă la acea vreme de prefectul Ion Cârstoiu, a aprobat transferul în Pădurea Trivale, n.red). Suprafaţa respectivă provenea însă dintr-un alt lot, mult mai mare, supus de Ivănescu unui lung şir de dezmembrări, în scopul vânzării lui pe bucăţele. De altfel, este exact modul de operare al samsarilor imobiliari pe care l-a descris şi Curtea de Conturi a României în raportul din 2013 şi anume dezmembrarea şi fragmentarea terenurilor forestiere în mai multe loturi, urmată de vânzarea şi revânzarea lor de câteva ori pentru a putea fi defrişate suprafeţe cât mai mari. Tot în 2010, Ivănescu a mai vândut încă 2 ha de pădure învecinate primului lot, către acelaşi Leza Yosef, pentru suma de 350.000 de euro. Ulterior, societatea israelianului a mai achiziţionat încă 6 ha de teren forestier în aceeaşi locaţie, Pădurea Trivale, la preţul de 900.000 euro.
Surpriză! Ilie Sârbu a dispus o defrişare în Trivale pentru construirea unui drum aferent unui cartier de vile
Potrivit unui articol apărut în 2010 în publicația de specialitate „Revista Pădurilor”, editată chiar de Regia Națională Romsilva, nici Ilie Sârbu, fostul ministru PSD al Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, nu e străin de manevrele oculte cărora le-a căzut pradă Pădurea Trivale. Astfel, în 2009, printr-un Ordin de Ministru (nr. 361/3.05.2009), Ilie Sârbu dispunea defrişarea unei suprafeţe de 0,2 ha din Pădurea Trivale, în scopul amenajării unui drum de acces către un cartier de vile nou construit de Asociaţia de proprietari de pădure Zamfireşti, care avea 23 de membri și o suprafață de 4,477 ha. Conform articolului (apărut chiar în revista editată de Romsilva, subliniem acest lucru!) respectivul ordin nici nu a fost comunicat oficial de fostul ministru Sârbu către Romsilva sau ITRSV, ci a ajuns direct în posesia președintelui Asociaţiei de proprietari Zamfireşti, cea care, cum spuneam mai înainte, tocmai demarase construcția de vile în inima Pădurii Trivale. Ce concluzie putem să tragem? Că deși Ilie Sârbu contrasemna cu mânuța lui raportul de control prin care erau scoase la iveală împroprietăririle ilegale din Trivale, tot el a semnat, cu aceeași mânuță, ordinul prin care s-a aprobat defrișarea unei suprafețe care să deservească un cartier de vile ce urma să se construiască în Pădurea Trivale. Curat murdar!
Iustina HARCO-BURCEA
0 Comentarii