Web Analytics

Exclusiv. Dr. Tiberiu Irimia explică în premieră proiectul „Trivale: pădure-parc”

de | 28.06.2023 16:10 | Actualitate, Dezvăluiri, Economie, Home, Politica si Administratie

Domnule doctor și consilier local, văd că a început campania electorală cu un an mai devreme și toate partidele, USR, PNL și chiar PSD, readuc pe tapet subiectul salvării și protejării Pădurii Trivale. Unii vorbesc de arie protejată, alții, printre care și dvs, susțin proiectul unei păduri-parc.

– Ca să înțeleagă exact toți cetățenii, fără șmecherii pentru reclamă politică sau de altă natură, doar cu cele mai bune intenţii. Pe suprafața municipiului Pitești suprafața totală a Pădurii Trivale este de aproximativ 930 ha. Din această suprafață, doar aproximativ 335 ha mai aparțin statului. Diferența de aproximativ 595 ha se află în proprietate privată. Acesta este marele rău deja făcut și aproape imposibil de reparat.
Nu-mi fac probleme pentru cele 335 ha din proprietatea statului că s-ar defrișa vreodată și nici că se vor construi blocuri sau case. Cele 335 ha sunt expuse unui singur mare pericol, și anume retrocedările, așa cum s-a întâmplat cu restul pădurii. Sunt de acord că cele 595 ha din proprietate privată sunt în mare pericol, pentru că în mod cert au fost retrocedate sau cumpărate în scop de dezvoltare imobiliară. Pe această zonă era bine să fie instituită aria naturală protejată dacă se dorește cu adevărat protejarea Pădurii Trivale.

Și cu celelalte peste 300 ha rămase ce se întâmplă?

– În ceea ce priveste cele 335 ha din proprietatea statului, sunt de părere că protejarea prin „arie protejată” nu este varianta cea mai bună, pentru că doresc ca cetățenii Piteștiului să poată beneficia de ea în totalitate. De exemplu, „aria protejată” nu protejează pădurea în situația retrocedărilor. Încadrarea acestei suprafețe în zona de „pădure-parc” și „parc recreativ” este o formă de protecție mai permisivă și cred că este varianta ideală pentru cetățenii Piteștiului, și nu numai pentru ei.
Se poate crea un parc cum nu sunt multe în Europa. Ne dorim reabilitarea parcului actual și extinderea acestuia cu 10-15 km de noi alei. Cine cunoaște pădurea știe că este brăzdată de multe drumuri forestiere, pe care dorim să le amenajăm cu pavaj piatră cubică naturală, iluminat public, băncuțe, supraveghere video etc. Nu se vor face defrișări de niciun fel.

Varianta ideală este să unim parcul actual pe două sau trei alei cu zona Găvana – strada Ion Minulescu, strada Mitropolit Antim Ivireanu și strada Nicolae Labiș. Aleea care ar ajunge pe strada Labiș va fi continuată prin pădure până la grădina zoologică, deoarece zona actuală de acces spre grădina zoologică este improprie pentru pietoni. Iar Primăria Pitești a înțeles perfect potențialul de dezvoltare al acestui parc pentru că, da, Pădurea Trivale este cel mai important brand al orașului.
Primăria are în lucru un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea și extinderea parcului actual, prin accesare de fonduri europene în valoare de aproximativ 9 milioane euro. Problema reală este că toate aceste planuri nu se pot realiza într-o arie protejată.

Citește și Ecologizare în Pădurea Trivale. Au participat 50 de tineri

„Ping-pongul dintre arie protejată şi pădure-parc ţine totul pe loc”

Și ce-i de făcut?

– Păi, acest studiu de fezabilitate bate pasul pe loc tocmai din cauza acestui ping-pong politic între a fi arie protejată și pădure parc. Dacă mă înșel eu, și nu este doar o mascaradă în prag de alegeri, atunci rog toată implicarea decidenților și a politicienilor pentru declararea de „arie naturală protejată” a celor 595 ha proprietate privată din Pădurea Trivale, care, da, real sunt în mare pericol.
Există chiar și varianta de expropriere în scop de utilitate publică a acestora. Iar pentru celelalte 335 ha din proprietatea statului să votăm toți să fie amenajate ca „pădure-parc”.

De unde în continuare determinarea aceasta a dvs pentru subiectul Pădurii Trivale?

– Fiindcă doresc să ducem la capăt promisiunea făcută acum 3 ani pentru cei aproximativ 5.000 cetățeni ai Piteștiului care, din dragoste pentru Trivale, au venit la cortul de la Teatrul „Davila” să semneze pentru protejarea și transformarea unei suprafețe de aproximativ 230 ha în pădure-parc. Sunt convins că istoria extraordinară a Parcului Trivale va continua.
Chiar marele Nicolae Iorga, în mai multe rânduri vizitator al oraşului, scria atunci despre parc: „Afară de grădina din centru, Piteştii au una dintre cele mai frumoase plimbări din ţară. Pe o şosea bine întreţinută, te ridici printre chioşcuri cochete… spre schitul Trivale”.

De aceea, un alt obiectiv în jurul căruia trebuie conturată arhitectura parcului este Schitul Trivale, el însuşi având o istorie extraordinară. Acesta este monument istoric şi datează din secolul al XVII-lea, fiind construit sub păstorirea mitropolitului Varlaam între anii 1672 si 1674, fiind finalizat mai târziu, în 1678-1688. Biserica schitului a fost pictată de Ioasaf Grecu în anul 1731. Iniţial, aici a existat o biserică din lemn, însă pe locul acesteia a fost construită ulterior biserica din piatră şi cărămidă de astăzi, iar cele 64 de trepte ce urcă spre biserică au fost cioplite în piatră de Albeşti. Legenda spune că în schitul Trivale ar fi fost adăpostit capul domnitorului Mihai Viteazul (1593-1601), care era adus din Transilvania spre Mânăstirea Dealu. Sunt doar câteva dintre motivele pentru care îmi doresc din toată inima ca tot ce a mai rămas din Pădurea Trivale, cele aproximativ 335 ha din proprietatea statului, să le rămână cetățenilor Piteștiului, în folosul acestora pentru totdeauna.

Citește și Tinerii social-democraţi au curăţat pădurea Trivale

Citește și Imagini dezolante din Pădurea Trivale. Exploatările forestiere au lăsat în urmă cratere, ca după „bombardamente”

Ce amenajări pentru recreere permite proiectul „pădure-parc”

Consilierul local Tiberiu Irimia ne-a adus la cunoștință o parte din ideile de proiectare ce compun studiul de fezabilitate pentru reabilitarea și extinderea parcului Trivale:
– poarta intrare parc cu monument (placă memorială cu istoria parcului, începând cu planurile din anul 1900, întocmite de marele arhitect peisagist francez Edouard Redont);
– în parcul actual, alei largi fără trotuare;
– iluminat public + sistem video + cabluri îngropate; zonă pavaje iluminate;
– borduri antichizate granit, piatră cubică naturală;
– zone combinație asfalt, plăci mari granit, piatră cubică;
– posibilitate amenajare fântână arteziană și cascadă în lacul vechi (cu apa la nivel minim, să fie funcțional ca zonă de protecție și în cazul inundațiilor);
– monumente, statui bronz și piatră;
– zone iluminate arhitectural;
– wc public;
– 2,3 zone cu pergole pentru adăpostire în caz de ploaie;
– extindere zona parc actual până pe platou, cu alei noi de aproximativ 10-15 km (drumurile forestiere existente), cu posibilitate de extindere până în Găvana, str. Ion Minulescu, str. Mitropolit Antim Ivireanu, str. Nicolae Labiș;
– piste biciclete;
– pe „platou” amenajare zonă multifuncțională (teatru de vară, zonă concerte, zonă picnic);
– aventura parc;
– indicatoare poteci pentru biciclete;
– mobilier stradal + coșuri gunoi;
– băncuțe cu 1 și 2 fețe;
– pod pietonal care să unească cele 2 artere actuale principale;
– construirea unei copii a imobilului care a generat legenda „casei bântuite” și a mireselor moarte care reînviau;
– întocmire studiu istoric pentru descoperirea tuturor amănuntelor.

Citește și Pe principiul „câinii latră, ursul merge”! Abia după ce a trecut vara, au demontat cortul de nunţi construit fără autorizaţie în Pădurea Trivale

Diferenţe, avantaje şi dezavantaje între aria protejată şi pădurea-parc

Arie protejată:

Definiție: O arie protejată este o zonă în care resursele naturale și mediul înconjurător sunt protejate și conservate într-un mod special. Acestea pot include parcuri naționale, rezervații naturale, monumente ale naturii, parcuri geologice, parcuri naturale, parcuri regionale etc.
Scop: Principalul obiectiv al unei arii protejate este conservarea biodiversității, a ecosistemelor și a habitatelor naturale, asigurând supraviețuirea speciilor și menținerea echilibrului ecologic.
Management: Ariile protejate sunt administrate de autorități competente, cum ar fi Ministerul Mediului sau alte organisme specializate, care au responsabilitatea de a implementa măsuri de conservare, de a monitoriza și de a gestiona activitățile umane în aceste zone.
Restricții: În ariile protejate există de obicei reguli și restricții stricte cu privire la activitățile umane, cum ar fi vânătoarea, exploatarea forestieră sau construcția, pentru a preveni deteriorarea mediului natural.

Pădure-parc:

Definiție: Pădurea-parc reprezintă o zonă forestieră care este amenajată și gestionată într-un mod specific pentru a satisface nevoile recreative ale oamenilor, conservând în același timp elementele naturale și funcțiile ecologice ale unei păduri.
Scop: Scopul principal al unei păduri-parc este de a oferi un mediu plăcut și sigur pentru recreere și activități în aer liber, cum ar fi drumeții, ciclism, alergare, picnic etc, în timp ce se păstrează valorile naturale ale pădurii.
Management: Pădurile-parc sunt gestionate într-un mod mai activ decât ariile protejate, fiind efectuate lucrări de întreținere, amenajare de poteci, instalarea de facilități recreative și de siguranță pentru vizitatori.
Reglementări: Deși pădurile-parc permit activități umane controlate, acestea pot avea și reguli specifice pentru a proteja mediul, cum ar fi restricții privind tăierile de arbori, gestionarea gunoiului și păstrarea curățeniei.

Citește și Avem rechizitoriul primului caz de răspundere penală pentru tăieri din Pădurea Trivale

Avantajele ariilor protejate:

Conservarea biodiversității și a ecosistemelor naturale.
Protecția și supraviețuirea speciilor amenințate sau endemice.
Studii științifice și cercetare în domeniul mediului.
Educație și conștientizare ecologică pentru publicul larg.
Promovarea turismului ecologic și durabil.

Avantajele pădurilor-parc:

Oportunități de recreere în natură și activități sportive într-un mediu natural.
Creșterea calității vieții prin accesul la spații verzi și aer curat.
Promovarea sănătății și bunăstării fizice și mentale.
Locuri de relaxare și refugiu în natură pentru comunitate.
Posibilitatea de a descoperi și învăța despre flora și fauna locală. Ambele, arii protejate și păduri-parc, aduc beneficii semnificative în conservarea mediului și în oferirea oportunităților de recreere în natură.
În timp ce ariile protejate se concentrează în principal pe conservarea naturii și a biodiversității, pădurile-parc sunt amenajate special pentru a satisface nevoile umane de recreere și relaxare într-un mediu natural.

Citește și Cristian Gentea, replică pentru Coteț: Încetați să folosiți în scop electoral subiectul “Pădurea Trivale“!

Articol scris de Gabriel Grigore

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *