„Jurnalul de Argeș” a intrat în posesia procesului verbal al ședinței CFSN de la Întreprinderea de Autoturisme Colibași care a aprobat întoarcerea acestuia de la Întreprinderea de Autoturisme Timișoara, unde se fabricase modelul „Lăstun”
Puțină lume știe că în urmă cu 34 de ani, pe 10 ianuarie 1990, cei care diriguiau Întreprinderea de Autoturisme Colibași (I.A.C.), sub girul Frontului Salvării Naționale, partidul care preluase deja puterea politică, puneau în discuție revenirea la conducerea Uzinei Dacia a lui Constantin Stroe. Inginerul piteștean, care avea să scrie istorie în industria auto din România, era, din 1988, director la Întreprinderea de Autoturisme Timișoara, dar argeșenii nu-l uitaseră pentru ce făcuse la uzina din Mioveni, din 1968 când se angajase aici și până în noiembrie 1987, la două săptămâni de la Revolta de la Brașov. Atunci el a fost dat afară de la Dacia deoarece refuzase să preia conducerea fabricii de autocamioane, în ciuda faptului că propunerea era făcută de primul-ministru Constantin Dăscălescu la cererea lui Nicolae Ceaușescu.
„Față de cele precizate, rugăm FSN…”
Revenind la momentul din ianuarie 1990, „Jurnalul de Argeș” a intrat în posesia documentului (procesului verbal) al ședinței în care Consiliul FSN al I.A.C. „a luat în discuție propunerea de numire în funcția de director al I.A.C. a d-lui dr. ing. Stroe Constantin, actualmente la I.A. Timișoara”.
În documentul respectiv (care în unele locuri este ilizibil) se arată că „având în vedere competența profesională, spiritul organizatoric deosebit, calitățile morale și experiența în cadrul fabricației de autoturisme, consiliul consideră că această propunere garantează buna desfășurare a activității Întreprinderii de Autoturisme Colibași, în spiritual progresului (…) al FSN, din România”.
În continuare se precizează că în urma discuției cu dl. Stroe, acesta a acceptat propunerea.
„Față de cele precizate, rugăm FSN, conducerea administrativă a C.I.A.P. să rezolve favorabil această propunere începând cu data de 01.02.1990” – se mai arată în documentul semnat de Biroul executiv al F.S.N. din I.A.C. (printre cei care au semnat că sunt de acord am descifrat câteva nume: Nițulescu Iulian, Călinoiu…, Militaru Marian, Popescu Ioan, Meliceanu Viorel, Andrei Mihail, Necula Marian, Andrei Tudor, Micloș Gheorghe). Avizul a fost dat, se pare, pe 22.01.1990, dacă ținem cont de „viza” CFSN – IAC, din partea de stânga-sus a paginii.
Citește și Fosta contabilă a Primăriei Corbi a fost amendată de Tribunalul Argeş pentru „rea-credinţă”
„Am domiciliul stabil în Pitești, familia în Pitești”
Câteva zile mai târziu, pe 24 ianuarie 1990, Constantin Stroe a făcut o cerere către ministrul Industriei Constructoare de Mașini (Ioan Aurel Stoica/ 30 decembrie 1989 – 28 martie 1990, în această funcție, apoi numit viceprim-ministru), în care a rugat „respectuos” să fie eliberat din funcția de la Timișoara și să-i fie aprobat transferul la Intreprinderea de Autoturisme Colibași, începând cu 1 februarie.
În cererea respectivă, care, de asemenea, se află în posesia „Jurnalului de Argeș”, Constantin Stroe motivează că „am domiciliul stabil în Pitești, familia în Pitești și nu mai pot rămâne în Timișoara. Precizez că am acordul Frontului de Salvare Națională (sic! – n.n.) din Timișoara, Onoare muncii!”. Ministrul a scris „Da” și a semnat a doua zi, pe 25 ianuarie 1990.
Moștenirea lui Constantin Stroe
Pe 17 decembrie 2023, s-au împlinit şapte ani de la moartea lui Constantin Stroe, fost director general la Automobile Dacia şi preşedinte al ACAROM. Pe 27 noiembrie 2016, el a suferit un accident vascular cerebral, iar o zi mai târziu a fost operat la spitalul „Bagdasar Arseni” din București. AVC-ul i-a fost însă fatal.
La şapte ani de la această pierdere, moştenirea lui Constantin Stroe înseamnă o industrie auto cu peste 300.000 de angajaţi şi 30 miliarde euro cifră de afaceri. A fost omul care a clădit industria auto modernă din România şi a avut un cuvânt foarte important în decizia de a privatiza uzina Dacia prin vânzarea pachetului de acţiuni către Renault, al cărui puternic susţinător a fost.
Pentru meritele sale, în 2004, a fost decorat de statul francez cu distincția Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare. Iar în 2012 a fost decorat de statul român cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler. În Piteşti, o stradă poartă numele lui Constantin Stroe, în urma unei campanii de presă derulată de aproape doi ani de „Jurnalul de Argeş”.
Citește și A fost arestat şi Tony Colombo, cântăreţul Camorrei pe care Nicola Inquieto l-a adus la Piteşti
0 Comentarii