Întoarsă din Australia, unde a studiat Psihologia, Iana Matei a fondat ONG-ul Reaching Out Romania încă din 1999, din dorința de a face bine. De atunci centrul din Argeș a fost casă pentru peste 1000 de tinere traficate, care au primit aici consiliere și acces la educație.
De curând, Iana Matei a pus bazele altui adăpost în județ, pentru victimele de peste 18 ani, lucrează alături de o echipă multidisciplinară pentru a rezolva cazurile de trafic de persoane și are un proiect prin care va contacta primăriile din Argeș pentru a instrui personalul din centrele de zi. Am vorbit cu sufletista activistă, premiată la nivel internațional pentru că a recuperat sute de victime din mâinile traficanților, și despre metodele proxeneților, care i-au spart parbrizul mașinii recent, cât de periculoși sunt cei care scapă de pedeapsa cu închisoarea și ce poate face fiecare persoană pentru a descuraja fenomenul aflat în trend ascendent.
Redactor: În ultima perioadă au crescut cazurile de persoane traficate?
Iana Matei: Conform raportului Agenției Naționale, anul trecut a crescut numărul victimelor, dar mai îngrijorător pentru noi ar trebui să fie numărul copiilor traficați intern. Și aici, la fel, situația este îngrijorătoare, pentru că din raportul ANITP-ului rezultă că 50 % din victime sunt minori. Și eu cred că aici avem o problemă. Cred că sunt recrutate victime foarte tinere prin metoda loverboy și odată ce împlinesc 18 ani sunt trimise în țările europene și atunci e mult prea târziu să le ajutăm. Vestea îmbucurătoare este apariția Legii 156/2023, care prevede servicii la nivelul comunităților, pentru că aici avem probleme. Neavând servicii la nivelul comunităților, mulți copii rămâneau neasistați, nemonitorizați. Copii care sunt părăsiți de părinți, să zicem, care pleacă la muncă peste hotare sau care provin din familii dezorganizate, din comunități vulnerabile, acești copii sunt la risc. Acum am putea să aducem serviciile la nivelul comunității și să monitorizăm acești copii, să reducem numărul lor.
Ce instituții se ocupă de aceste servicii?
Iana Matei: Centrele de zi revin primăriilor, primăria fiecărei localități.
Au început să fie implementate? De exemplu, în Argeș?
Iana Matei: Legea a apărut în 2023, centrele de zi știu doar că au fost repartizate unor comunități. În județul Argeș, dacă nu mă înșel, sunt peste 150 de centre. Nu știm, dar avem un proiect în cadrul căruia vom putea să contactăm primăriile și să lucrăm direct cu cei de acolo, să putem să instruim personalul care va lucra în centrele de zi. Centrele de zi sunt, de fapt, prevăzute pentru a evita separarea copilului de părinți, dar sunt foarte importante pentru că previn nu numai traficul, dar și consumul de droguri și alte probleme în care adolescenții sunt implicați.
Până acum nu v-au contactat cei de la centre pentru instruire?
Iana Matei: Nu, dar nici nu cred că au fost puse pe picioare, cred că se lucrează.
Ați amintit de metoda loverboy. Am citit și despre metoda touring (deplasarea periodică prin orașe pentru practicarea prostituției). Ce metode mai folosesc traficanții?
Iana Matei: Traficanții folosesc tot felul de metode și ei se adaptează, sunt foarte uniți în ceea ce fac, se ajută, se informează și se adaptează foarte repede situațiilor, în funcție de legislația țării în care victimele sunt exploatate, în funcție de vârsta fetelor recrutate. În general, adolescentele sunt foarte ușor recrutate prin metoda loverboy.
Citește și Exclusiv. Scandal cu fete traficate sexual. Iana Matei de la Fundaţia „Reaching Out” acuză!
Când traficanții scapă de închisoare „Nu numai că devin un pericol pentru alte fete, dar există și mentalitatea că nu se întâmplă nimic”
Am văzut dosare de proxenetism unde părțile vătămate nu se constituie părți civile. De ce credeți că se întâmplă asta? Le este teamă fetelor?
Iana Matei: Nu, de cele mai multe ori nu există reprezentare juridică pentru victimele traficului, pentru aceste fete. Există un avocat din oficiu, dar nu li se explică concret care sunt drepturile și obligațiile lor și, da, probabil că le e frică, nu știu ce implică lucrul ăsta. Am avut fete care de multe ori au spus nu, pentru că, în momentul în care mergeam în instanță, avocatul traficantului spunea că ele nu sunt victime, dar pentru că au nevoie de bani mint și iată dovadă, că se constituie parte civilă și cer bani. Și atunci, multe dintre fete spuneau „prefer să nu mă constitui parte civilă, dar să știu că merg în instanță și încerc să fac dreptate”.
Sunt procese de proxenetism în care traficanții au fost achitați sau au primit pedepse cu suspendare, deși au fost acuzați în rechizitorii, existau probe… Odată eliberați nu devin ei un factor de risc pentru părțile vătămate?
Iana Matei: Ba da. Aici avem o problemă și nu înțeleg exact de ce se întâmplă lucrul acesta, dar sistemul juridic nu funcționează chiar bine. Nu numai că devin un pericol pentru alte fete, care pot deveni victime, dar există și mentalitatea că nu se întâmplă nimic. Am auzit foarte multe fete, din discuțiile purtate cu traficanții, concluzia era că poți să faci trafic de persoane, că, oricum, nu ți se întâmplă nimic și dădeau exemplele acestea, că, uite, ești achitat. Este, cumva, o întărire pozitivă a comportamentului deviant, lipsa justiției.
„Sunt stereotipuri foarte des întâlnite și promovate de aceste grupări de crimă organizată și atunci noi trebuie să prezentăm situația reală”
Ce ar trebui să facem noi, cetățenii, pentru a stopa creșterea cazurilor de victime?
Iana Matei: În funcție de fiecare persoană, loc de muncă, școală, ne putem implica discutând despre trafic, prezentând situația în mod real, pentru că sunt foarte multe stereotipuri. „Victimele traficului sunt, de fapt, prostituate. Ele vor să practice prostituția, că ele câștigă bani sau că nu pot munci în altă parte, că nu au școala necesară”. Sunt stereotipuri foarte des întâlnite și promovate, probabil, de aceste grupări de crimă organizată și atunci noi trebuie să prezentăm situația reală, să vorbim despre trafic așa cum este în realitate, despre cauzele acestui fenomen și despre soluții, cum putem rezolva. Fiecare grup social poate ajuta.
Dumneavoastră și participați la astfel de întâlniri. Pe 7 martie ați fost la Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, la un eveniment dedicat femeii, iar pe 2 aprilie, la Casa Cărții, unde ați dat „o lecție de curaj”. Ați mai întâlnit aceste stereotipuri în discursurile oamenilor?
Iana Matei: Din nefericire, da, și sunt oameni educați. Din lipsă de informație ajungi la concluzii greșite, categoric. Da, erau de părere că vina este cumva a fetelor.
Citește și IANA MATEI – Reaching Out Romania, vorbește despre prevenirea traficului de persoane
„Încă avem copii care trăiesc o traumă când le serbăm ziua de naștere, pentru că nu au avut această ocazie”
Aveți singurul centru acreditat din România pentru victimele traficului de persoane. Câte beneficiare sunt în prezent, ce vârstă au și ce activități faceți împreună cu ele?
Iana Matei: La momentul acesta avem 12 beneficiare și un copil. Între 11 și 15 ani. Prima dată, școală. Toate fetele se duc la școală. Noi trebuie să reluăm procesul educațional, ca să le dăm o șansă și meditații când vin de la școală, ca să prindem din urmă ce au pierdut în acești ani, activități de creație, să le dezvoltăm imaginația, să le ajutăm să redevină copiii de vârsta lor, nu ce au fost programate să fie, ieșiri la iarbă verde, deci ce face un copil de vârsta lor, cam asta încercăm să lucrăm cu ele, jocuri.
Unele și-au sărbătorit pentru prima dată acolo ziua de naștere…
Iana Matei: Din nefericire. Încă avem copii care trăiesc o traumă când le serbăm ziua de naștere, pentru că nu au avut această ocazie.
De-a lungul timpului, câte beneficiare ați avut?
Iana Matei: Sunt 1100, până în 1200.
Până la ce vârstă le țineți?
Iana Matei: Până la 18 ani. Dacă sunt prinse într-o formă de învățământ, ele pot sta la noi până își termină școala, dar noi am mai construit un centru (în aceeași curte cu adăpostul din Argeș, n. red.), pe care îl vom licenția acum, pentru victimele traficului de 18 ani. Astfel încât, dacă este la noi de la 14-15 ani și ajunge la vârsta de 18 ani, dar nu are alternativa acasă- de multe ori, fetele nu au o familie sau familia a fost implicată și e condamnată și nu putem să le trimitem în acea familie- și atunci aceste fete vor merge în centrul alăturat când împlinesc 18 ani și stăm cu ele până își termină școala, le găsim un loc de muncă, până stau pe picioarele lor, până sunt ele independente, învață să trăiască independent.
Câte au reușit să se reintegreze în societate?
Iana Matei: 82 %. Ținem legătura cu ele pe rețelele de socializare și știu exact unde sunt, ce fac, care sunt măritate, care au copil, care nu au. Deci 82 % din toate fetele care au trecut pe la noi sunt integrate.
Ați avut și băieți - victime la centru?
Iana Matei: Am avut un singur băiat (din județul Brașov, n. red.) și ne-a fost foarte greu. Povestea lui este una de succes, dar nouă ne-a fost foarte greu, pentru că nu puteam să îl ținem în aceeași locație, a trebuit să închiriem o garsonieră, el trebuia să vină în fiecare zi la program. A fost destul de dificil. El și-a înființat o asociație și ajută copiii care provin din centrele de plasament, pentru că el din centrul de plasament a venit, acolo a fost recrutat de către un asistent social și, ca să nu mai pățească și alți copii ce a pățit el, fix asta face acum.
Anul trecut ați avut și controale odată cu scandalul azilelor groazei. Au mai continuat în prezent?
Iana Matei: Nu. Întotdeauna am avut noi controale și mai ales la început, când ne-am licențiat. Atunci veneau cred că toate instituțiile, inclusiv Avocatul Copilului. Acum ne-am liniștit și avem controalele care sunt normale. Mi se pare firesc să ai un control de la AJPIS, că de aceea am avut azilele groazei. AJPIS-ul este cel care licențiază, AJPIS-ul trebuie să se asigure că standardele sunt acolo și că se face treabă conform standardelor, deci eu nu am o problemă cu controalele, decât atunci când sunt făcute în mod abuziv și când a venit toată lumea mi s- a părut că e ușor abuziv.
Erau fetele speriate?
Iana Matei: Erau efectiv sătule, nu înțelegeau. Eu mereu le spun „asta este casa voastră” și îmi spuneau „dar eu pot să spun nu musafirilor, dacă e casa mea”. Nu, când sunt instituții publice nu putem, nici voi, nici eu.
„Eu sunt bucuroasă că în judeţul Argeş noi am reuşit să facem o echipă multidisciplinară”
Cu instituțiile statului aveți colaborare? Vă ajută într-un fel?
Iana Matei: Cu unele avem, cu unele nu avem. Eu sunt bucuroasă că în județul Argeș noi am reușit să facem o echipă multidisciplinară, conform HG 49. Deci, legea este din 2011, legea spune că toate instituțiile, guvernamentale, nonguvernamentale, cele care sunt implicate în lupta împotriva traficului trebuie să vină împreună, să aibă un protocol de colaborare și să coopereze, astfel încât să protejeze victima. În loc să trimiți o copilă la poliție și de la poliție la DIICOT și de la DIICOT la IML, să schimbe informațiile care pot fi schimbate între aceste instituții și să nu mai plimbăm victima dintr-o parte în alta. Noi am făcut lucrul acesta. De un an de zile lucrăm la echipa multidisciplinară în județul Argeș și avem instituțiile publice care participă și chiar funcționează. Am avut cazuri rezolvate în cadrul echipei multidisciplinare. Ne ajută foarte mult faptul că ne întâlnim, că ne cunoaștem, că discutăm cazurile. Este clar un avantaj și pentru procesul penal și pentru victimă și pentru celelalte instituții (DIICOT, BCCO, IȘJ, DGASPC, IML, Telefonul Copilului etc, n. red.).
Ameninţată de traficanţi. „Mi-au spart geamul la maşină, au intrat în curte şi au aruncat cu pietre”
Ați fost vreodată amenințată de traficanți?
Iana Matei: De mai multe ori am fost amenințată și chiar acum trei săptămâni mi-au spart geamul la mașină, au intrat în curte și au aruncat cu pietre.
Ați făcut plângere?
Iana Matei: Am făcut plângere la poliție, am anunțat polițiștii de crimă organizată din județul respectiv și au fost surprinși pe camerele de supraveghere de pe stradă.
Au fost prinși între timp?
Iana Matei: Da, ei erau prinși dinainte, de aceea au venit, să își arate supărarea.
Citește și Directorul acuzat de sex cu o elevă, beneficiar de finanţări nerambursabile de la Consiliul Judeţean
0 Comentarii