# Control la Spitalul Judeţean! 14 operaţii estetice considerate suspecte au fost verificate # „De aceea fac un apel la asiguraţi să vină să ne sesizeze orice neregulă ”, mai spune preşedintele CAS Argeş, dr. Cristina Stocheci (foto) # În urma controlului dispus de Direcția Antifraudă din cadrul CNAS, la secțiile de Chirurgie şi ORL din cadrul Spitalului Judeţean s-au decontat în plus peste 1,5 miliarde lei.
Printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi preşedintelui CAS, echipe mixte de control formate din reprezentanţi ai CAS Argeş şi Direcţiei de Sănătate Publică s-au aflat în luna mai în control la Spitalul Judeţean de Urgenţă şi Spitalul Municipal Câmpulung pentru a verifica secţiile ORL, Chirurgie şi Chirurgie Plastică. Totul s-a declanșat în urma arestărilor de la Spitalul de Arși din București. S-a dorit astfel să se afle în ce măsură s-au făcut, dacă s-au făcut, operații estetice pe bani și care sunt doctorii care au folosit logistica statului spre a se îmbogăți.
Pacienți internați în regim de urgență, dar care n-au trecut pe la Urgență
Echipa de control a găsit nereguli în acte şi încălcări ale legislaţiei în vigoare, motiv pentru care Spitalul Judeţean va trebui să returneze la CAS peste 1,5 milarde lei.
Concret, au fost depistate neconcordanţe între datele raportate la CAS, criterii de internare a pacienților, precum şi documente neconforme ataşate la foile de internare. Practic, pacienţii internaţi pe criteriul urgenţă nu s-au găsit înregistraţi în UPU, deşi, potrivit legii, acest lucru trebuia făcut. Bolnavii nu erau înregistraţi nici în ambulatoriu, neputându-se dovedi că au fost prezenţi la o consultaţie care să stabilească necesitatea internării. La verificarea modului de întocmire şi completare a foilor de internare şi de zi s-au constatat următoarele deficienţe: omisiune de semnătură sau parafă medic curant, rezultatul foii de observaţie şi recomandările, de asemenea nesemnate, data externării modificată fără a se preciza justificarea medicală. Pentru foile de spitalizare de zi nu s-au utilizat formulare-tip prevăzute în ordinul ministrului şi nu existau liste de prioritate. De exemplu, la ORL erau 174 cazuri contractate dar prin secţie, în perioada analizată, s-au trecut 237 de pacienţi, fără însă a fi programaţi. Alte aspecte semnalate au fost raportările duble, nerespectarea ordinului 1706 de internare şi intrare a pacienţilor în spital. Managerul unităţii, doctorul Sorin Vasilescu, a primit procesul verbal al proiectului la finele săptămânii trecute, având posibilitatea să facă obiecţiuni. După semnarea de către toate părţile, dosarul va fi trimis către Casa Naţională – Direcţia Antifraudă, cea care a dispus controlul la Spitalul Județean Argeș.
De la CAS Argeş am aflat că suma minimă contractată de Spitalul Judeţean Argeş, pe cazuri rezolvate, este cuprinsă între 54 şi 56 de miliarde pe lună, însă finanţarea este mai mare pentru că se primeşte finanţare şi pentru servicii de dializă sau programe de sănătate, ajungându-se la 64 – 65 miliarde. Amenda aplicată va fi de peste 1 miliard şi jumătate. Dar iată ce spune directorul CAS Argeş, Cristina Stocheci:
„Nu e vorba de prejudiciu pentru că prejudiciu ar însemna că pacientul nu a beneficiat de servicii medicale. Potrivit contractului cadru, obligaţia spitalelor este să completeze corect şi la zi toate formularele utilizate, să respecte criteriile de calitate a serviciilor medicale furnizate, să asigure respectarea prevederilor actelor normative referitoare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate, să respecte protocoalele de practică. Noi asta considerăm că s-a încălcat iar sancţiunile conform contractului cadru ar fi de reţinere a 1% din valoarea de contract a lunii în care s-a constatat încălcarea obligaţiilor. Noi am verificat trei luni, trei luni vom aplica acest procent. Noi avem contract cu SJ, care va gestiona problema. Nu e vorba de fraudă, e vorba că nu ne-am învăţat să respectăm foarte bine aceste reguli.”
Cristina Stocheci: „Am verificat cazurile de deviații de sept, acolo unde erau supiciuni”
Cum spuneam și la început, controlul tematic a pornit de la scandalul de la Spitalul de Arşi din Bucureşti, unde medicii efectuau operaţii estetice ale unor pacienți privați, după care decontau banii sub umbrela raportărilor la Casa Asigurărilor de Sănătate. „Ne-am sesizat şi noi pe chestia asta. Nu am găsit în Spitalul Judeţean cazuri de implanturi mamare sau altceva. Am verificat şi noi la cazurile de deviaţii de sept, acolo unde erau suspiciuni, dar medical explicaţia care ni s-a dat a fost că rezolvarea chirurgicală a deviaţiei de sept impune această septoplastie, repoziţionarea septului. O singură rinoplastie am găsit făcută la cerere, însă pacientul şi-a platit, nu a fost raportată la Casă. Noi am verificat 14 cazuri de rinoplastie asupra cărora am avut semne de întrebare, dar medicii au explicat că ele erau justificate. Pe noua legislaţie, de la 1 iunie 2014, rinoplastiile postraumatice se cer a fi rezolvate în spital şi decontate de Casă, de exemplu în urma unei lovituri la nas, post traumatic, doctorul trebuie să rezolve sau dacă un deget a fost prins la abricht este important să se rezolve de către chirurgia plastică, şi asta este procedura decontată de Casă”, spune Cristina Stocheci.
„Referitor la efectuarea unor operaţii, altele decât cele justificate medical, la Ginecologie nu am găsit așa ceva. Punctual ne putem duce să verificăm, de aceea e foarte important ce declară pacientul. Marea majoritate a patologiei la chirurgie au fost naşterile, cezarienele şi chiuretajele, au fost verificate întreruperile de sarcină, nu au fost aceleaşi semne de întrebare ca la ORL, de xemplu. Noi verificăm nişte foi de observatie, dar suntem terţi plătitori, suntem între furnizori şi pacienţi, nu vedem decât nişte hârtii. Am verificat 14 cazuri acolo, greu de precizat pentru noi cum au stat lucrurile, dar dacă cineva vine şi declară este cu totul altceva, este probă. Şi la Spitalul de Arşi au fost declaraţiile pacienţilor, îi invit pe toți cei care au făcut operații plastice pe bani să vină să vorbească. Fac, de altfel, încă un apel la toți pacienţii să îşi ceară istoricul medical. Adică să vină să vadă ce procedee medicale au fost decontate pe codurile dumnealor de pacient. Din păcate, nu prea vin. Sperăm că, odată cu apariţia cardului naţional, vom intra in normalitate. Prin intermediul dumneavoastră facem un apel la asigurat să ne sesizeze. Vom verifica punctual şi vom face trimitere către organele competente care pot să demonstreze dacă s-a încălcat legea.”, ne-a mai precizat dr. Cristina Stocheci, preşedinte director general al CAS Argeş.
Alina Crângeanu
0 Comentarii