Web Analytics

Dumitru Tomescu, ex-director Dacia, despre Constantin Stroe: „Între noi se crease o legătură ca de fraţi”

de | 27.01.2022 12:58 | Actualitate, Politica si Administratie

Campania „O stradă şi un bust pentru Constantin Stroe în Piteşti”

Jurnalul de Argeș a demarat campania „O stradă și un bust pentru Constantin Stroe în Pitești” încă din octombrie 2021, în cinstea și memoria regretatului Constantin Stroe, fost președinte al DACIA și al ACAROM – Asociația Constructorilor de Automobile din România. Până acum, mai multe personalități care l-au cunoscut în diferite conjuncturi pe Constantin Stroe ne-au spus părerea despre campanie și toți au împărtășit ideea că omul Constantin Stroe a însemnat enorm pentru Mioveni și Pitești, prin urmare merită o recunoaștere și în orașul în care a trăit.

În această ediție, Dumitru Tomescu, fost director la Dacia și prieten al lui Constantin Stroe, ne-a povestit despre relația pe care a avut-o cu domnul Stroe, una de prietenie cum rar mai găsim, dar ne-a spus și părerea domniei sale despre campanie.

„E binevenită, pentru că el a reprezentat pentru Uzină și pentru Mioveni enorm de mult, ca și pentru Pitești. Mai ales că a avut legătură cu FC Argeș și toată Uzina a sponsorizat-o, a sponsorizat echipa. Și pentru binele pe care l-a făcut tuturor oamenilor care apelau la el. Eu îl cunosc din ’68, de când ne-am angajat. El s-a angajat cu un an înaintea mea și, fiind vecini de bloc – pe Calea București, eu stăteam în 32, el în 33, eu la etajul 3, el la etajul 3 – ne făceam cu mâna de pe balcoane. Plecam la serviciu și mergeam împreună, câte o săptămână cu mașina fiecăruia. Plecam de la Uzină la fel. El, șef de atelier, eu șef de atelier la altă secție. El era la Sculărie. El inginer-șef, eu inginer-șef. Am mers în paralel, în același timp. Pe urmă, el șef de secție, eu șef de secție, el inginer-șef, eu inginer-șef, el director, eu director și, uite așa, am ajuns până când eu m-am pensionat înaintea lui, în 2002, pentru că beneficiasem de grupă de muncă și au fost destule discuții atunci, înainte de a mă pensiona eu. Între noi se crease o legătură ca de frați. Plecam în străinătate și, de multe ori, am dormit în mașină amândoi, cum era pe timpurile ălea, înainte de ’90. Nu îți dădea diurnă, să te duci la hotel, eram prin Iugoslavia și am zis: «Costică, dormim în mașină, ce să facem?! Asta-i viața!»”, și-a amintit Dumitru Tomescu.

Citește și Sevastian Tudor: „Aşa cum are şi în oraşul Mioveni, merită şi în Piteşti o recunoaştere”

Cum a fost readus Constantin Stroe la Uzină. „Aveam semnăturile a peste 20.000 de oameni din Colibași”

„Mai apoi a venit ’90, l-a prins pe Costică Stroe la Timișoara. Eu eram încă în Uzină, la Centrală. Atunci eu eram șeful producției pe Centrală. Atunci, după nebunia din ’89, eu am fost numit președintele Frontului Salvării Naționale, cum era pe timpuri, și atunci am regizat să îl aducem înapoi în Uzină, la Colibași, el fiind la Timișoara. Cu chiu-cu vai, am avut o întrunire cu ministrul Construcțiilor de mașini, care era atunci Aurel Stoica, să îi fie țărâna ușoară, care fusese secretar cu probleme organizatorice la Cluj, și am avut o discuție, și principială și neprincipială, că cei de la Timișoara nu voiau să îi dea drumul. Aveam semnăturile a peste 20.000 de oameni din Colibași, o regizasem ca să putem să-l aducem lângă familie.

Familia era la Pitești, fata cea mare și fata cea mică tot la Pitești. Și, cu chiu-cu vai, l-am adus în ’90 și a reînceput lucrul. Cred că era sfârșitul lui februarie ’90. M-a făcut ministrul șantajist, că, deh, eu forțam nota ca să îl aduc la Pitești, și i-am spus ministrului că, dacă nu este de acord, îi aduc vreao 20.000 de oameni la București. S-a cam speriat, pentru că Roman dăduse o hârtie, cu o zi înainte de ședința pe care am avut-o la Timișoara, dăduse un comunicat că nu mai au voie să se schimbe directorii de către Sindicate. Era nebunia de pe lume. Mi-a spus: „Ştii că ieri a apărut comunicat…”. I-am zis: „Domnu’ ministru, acest comunicat a apărut aseară”. Zice: „Tu ești șantajist”. „Nu sunt șantajist, sunt președintele Frontului Salvării, așa că reprezint, în afară de 32.000 de oameni din Uzină, și oamenii din Centrală”, care se însumau cam la 80.000 de oameni. Mi-a semnat până la urmă și la sfârșitul lui februarie el (Constantin Stroe, n. red.) a revenit în Uzină.

Citește și Rectorul Chirleşan propune ca strada Târgu din Vale să devină strada Constantin Stroe

Am reînceput activitatea. Eu am avut o mică divergență cu el, pentru că Uzina de Autoturisme era grefată pe Centrala Industrială, care avea sediul tot în Uzină, și eu am fost numit, după ce a plecat Giuvelcă, director general de Centrală și, în afară de Colibași, Aro, Oltchim, Timișoara, aveam toate unitățile care făceau parte din Centrală și am stat ca director general cu sediul pe Sfânta Vineri, față-n față cu biserica, până când a tras de mine să vin înapoi în Uzină. Bineînțeles că dragostea de Uzină a fost mai presus decât funcția și am revenit ca director în Uzină, ca manager de Cooperare și Control și, bineînțeles, lucrând mână în mână cu el ani de zile. Și, uite așa, ne-am dus până în ’98, până când au reapărut francezii, au apărut și cei de la Toyota, care voiau să facem privatizarea cu ei. Până la urmă, am ales, într-o noapte, Renault. Și am reînceput cu Renault și am tras și în stânga și în dreapta până când Uzina a început să își schimbe fața din toate punctele de vedere și mulțumită lui Dumnezeu, că și Dumnezeu a participat cu noi, s-a realizat această privatizare. Uzina încă trăiește și Mioveni s-a dezvoltat în special datorită uzinei. Pentru că noi am alimentat, o foarte bună parte din timp, cu apă, cu căldură, cu sponsorizări Primăria din Mioveni”, ne-a povestit Dumitru Tomescu.

Citește și Campania „O stradă şi un bust pentru Constantin Stroe în Piteşti!” / ÎPS Calinic: „Iniţiativa este o idee sănătoasă şi folositoare”

Dumitru Tomescu, 35 de ani petrecuţi la Dacia, alături de Constantin Stroe

Lui Dumitru Tomescu i se spunea „Scânteie”, pentru că nu stătea locului, iar biroul îl avea pe teren, în rândul oamenilor. Dumitru Tomescu a ieșit la pensie, dar are în spate 35 de ani petrecuți la Uzina Dacia și a păstrat legătura cu Stroe și după ce s-a pensionat, pentru că se înțelegeau foarte bine. Acum, de fiecare dată când merge la cimitir, Dumitru Tomescu lasă o țigară la mormântul lui Constantin Stroe, amintindu-și că, de multe ori, atunci când unul sau celălalt rămânea fără țigări, se ajutau reciproc. Chiar în urmă cu vreo două săptămâni, pe la 02:00 dimineața, Dumitru Tomescu povestește că s-a trezit din somn după ce l-a visat pe Constantin Stroe, care îl striga, așa cum o făcea și când jucau fotbal la Ștefănești. „I-am spus: «Ia-o tu înainte, că vin și eu după tine»”. În ultimii ani, Dumitru Tomescu îi spunea lui Constantin Stroe să o lase mai ușor cu munca, dar în 2016 s-a întâmplat nenorocirea.

Articol scris de Mari Tudor

Distribuie!

0 Comentarii