O tânără argeșeană, acum în vârstă de 20 de ani, are de primit 12.500 de euro din partea statului român, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit faptul că o anchetă penală a fost realizată deficitar. O anchetă care a pornit de la o reclamație de viol, analizată ulterior ca act sexual cu un minor și a cărei finalitate a constat într-o condamnare de un an de închisoare cu suspendare.

În 2015 a început totul, atunci când părinții fetei din Poiana Lacului, care era în vârstă de 12 ani, au reclamat faptul că fiica lor fusese violată de un tânăr de 17 ani. ”A fost începută urmărirea penală pentru viol și au fost luate declarații de la reclamantă, din care a reieșit că reclamanta l-a cunoscut pe A.A. (n.r. – acuzatul) pe Facebook și, după un timp, a fost de acord să-l întâlnească personal. La 17 noiembrie 2015, A.A. a așteptat ca reclamanta să termine școala și a mers cu ea într-o zonă pustie din spatele școlii, unde a violat-o. În declarația sa, A.A. a susținut că era iubitul reclamante și că a avut consimțământul acesteia pentru actul sexual. În susținerea afirmațiilor sale, a trimis copii ale mesajelor schimbate cu reclamanta”, se arată în textul hotărârii date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe 30 august 2022. ”Examinarea medicală a reclamantei dispusă de poliție a relevat semne de violență pe corpul reclamantei (excoriații pe picioare și spate) și semne ale unei deflorări recente care ar fi putut data din 17 noiembrie 2015. Pe hainele reclamantei s-a găsit sânge”, se mai precizează în hotărârea CEDO.

Având aceste elemente la dispoziție, poliția a schimbat încadrarea juridică din viol în act sexual cu un minor. Mai mult, procurorul de caz a făcut altă schimbare, trecând fapta la ”act sexual cu un minor între 13 și 15 ani”, cu pedeapsă mai mică, pe motiv că făptuitorul nu ar fi cunoscut vârsta reclamantei. Și nici nu a început procesul că a apărut o altă reclamație de viol, pe 19 decembrie 2016. „Reclamanta a afirmat că A.A. a acostat-o în timp ce se întorcea acasă de la școală și a obligat-o să facă sex cu el pe un teren viran. A.A. a declarat că, inițial, reclamanta i-a spus în mod explicit că nu dorește să facă sex cu el, însă, atunci când a dus-o pe un teren viran, aceasta a acceptat în cele din urmă să întrețină un contact sexual și chiar l-a provocat spunându-i că îl iubește”, scrie în actul de la CEDO. Iar consecința a fost că oamenii legii au considerat, din nou, că nu a fost vorba de viol.

Citește și O femeie concediată de ANAF a câștigat procesul la CEDO

Un an cu suspendare și șase mii de euro

Acuzatul a fost arestat, apoi pus în arest la domiciliu și, dincolo de alte aspecte, cum ar fi acela că făptuitorul a recunoscut că fata i-a spus la întâlnirea din 2015 că nu e pregătită să facă sex, în iulie 2017 apare hotărârea primei instanțe. Cel acuzat de viol, dar judecat pentru actul sexual cu un minor, a primit un an de închisoare cu suspendare și mai multe pedepse complementare. Plus că i s-a impus obligația de a sta departe de fată și de familia acesteia.

Minora, prin reprezentant legal, a făcut apel. Iar instanța superioară l-a respins, în noiembrie 2017, astfel rămânând definitivă hotărârea primei instanțe. Așa s-a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, sesizarea fiind făcută în iulie 2018. Cererea s-a referit la lipsa unei anchete penale efective cu privire la acuzația de viol, iar CEDO, ”după examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, a identificat deficiențe în ancheta efectuată”. Printre altele, a fost vorba despre, citez, ”concluzii bazate exclusiv pe declarațiile suspectului” și ”întârzieri în anchetarea primei plângeri care au permis ca a doua faptă să aibă loc”.
Pe partea civilă, acuzatul a fost obligat să-i acorde fetei 6.000 de euro cu titlu de prejudiciu material și moral. Dar CEDO a considerat că nu e suficient, în condițiile în care nu a fost acoperit prejudiciul moral cauzat prin lipsa unei anchete efective a reclamațiilor, așa că a obligat statul român la plata către reclamantă a sumei de 12.500 de euro.

Citește și O argeșeancă a câștigat la CEDO despăgubiri pentru că a fost respinsă la Medicină Militară pe criterii fizice

S-a cerut şi revizuirea

După pronunțarea hotărârii CEDO, s-a revenit și la procesul judecat de instanțele din Argeș, adică Judecătoria Pitești și Curtea de Apel Pitești. În martie 2023, Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești a formulat o cerere de revizuire în cauză, un prim termen fiind stabilit chiar în această săptămână.
În noul proces au fost depuse cereri și de către reclamantă, și de către avocatul acesteia. Revizuirea se cere în temeiul unui articol din Codul de procedură penală care prevede această posibilitate în cauzele în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale.
Articol realizat de Cătălin I. Butoiu

Citește și CEDO condamnă România din cauza discriminării femeilor prin vârsta de pensionare

Citește și Penitenciarul Deva: Măsurile nelegitime prin care Administrația Națională a Penitenciarelor s-a angajat să reducă supraaglomerarea din penitenciare vor condamna din nou România la CEDO