Joi, 23 aprilie, conf. dr. Adrian Tase a susţinut o conferinţă la Academia Română în cadrul „Zilelor Francisc I. Rainer”, eveniment moderat de academicienii Victor Voicu şi Constantin Bălăceanu-Stolnici. Conferinţa doctorului Adrian Tase s-a referit la o categorie specială de paciente, care prezintă simultan cancer de sân şi insuficienţă cardiacă asociată chimioterapiei, fiind rezultatul unui studiu interdisciplinar în secţiile de cardiologie şi oncologie ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti. De asemenea, sâmbătă, 25 aprilie, medicul cardiolog Adrian Tase a moderat lucrările unui simpozion ştiinţific şi a prezentat o conferinţă în cadrul Congresului Naţional de Medicină Internă de la Călimăneşti. Lucrarea intitulată „Angina coronarospastică – unde şi cum o tratăm?” include cazuri clinice la care s-au efectuat angiografii în Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti. (Marius Ionel)

Toxinele şi inima
În cardiologia contemporană se vorbeşte despre substanţe cu acţiune cardiotoxică, unele utilizate pe scară largă. De aceea, considerăm că este necesar ca unele aspecte să fie cunoscute de cititori. Este cunoscut faptul că fumatul şi diabetul distrug arhitectura vasculară şi degradează structura muşchiului cardiac. Mecanismele de acţiune din aceste două cazuri nu sunt însă toxice. Trebuie să reţinem însă că, în secolul nostru, majoritatea medicamentelor de uz cardiovascular realizează, pe lângă efectul farmacologic, şi cardioprotecţie. Din acest motiv, medicamentele contemporane sunt net superioare celor utilizate cu decenii în urmă, când metodele de testare nu erau suficient dezvoltate.

Alcoolul
Etanolul este consumat pe toate meridianele. De exemplu, în Statele Unite, 2/3 din populaţie consumă alcool ocazional, iar 10% în cantităţi mari. În ţara noastră acest aspect este mai greu de cuantificat, deoarece compatrioţii noştri nu recunosc întotdeauna consumul de alcool etilic. Potrivit unor studii ştiinţifice aprofundate efectuate în străinătate, un pahar de vin roşu pe zi, mai precis trei până la nouă doze pe săptămână, scad riscul cardiovascular. Efectul benefic se datorează mai puţin alcoolului, cât flavonoizilor care pigmentează vinul roşu. În schimb, alcoolicii cronici şi persoanele în stare de ebrietate sunt mai expuşi riscurilor cardiovasculare majore: hipertensiune arterială, dislipidemie (cu creşterea valorilor sanguine ale colesterolului şi trigliceridelor), angină pectorală, aritmii (de la extrasistole la fibrilaţia atrială), insuficienţă cardiacă, sau chiar moarte subită. Atunci când un episod de fibrilaţie atrială apare după o beţie, fibrilaţia este încadrată în sindromul “holiday heart”. Alcoolul etilic poate dăuna miocardului prin mai multe mecanisme. În primul rând, etanolul şi metaboliţii săi, acetaldehida şi acetatul pot exercita un efect toxic direct asupra miocardului. În al doilea rând, deficienţa unor vitamine (de ex. tiamina), minerale (de ex. selenium), electroliţi (exemple fiind magneziul, fosforul, potasiul), care uneori apar la consumatorii cronici de alcool pot influenţa negativ funcţia miocardului. În al treilea rând, unii aditivi utilizaţi în procesul de producţie al băuturilor alcoolice, cum sunt plumbul sau cobaltul, pot fi toxici pentru muşchiul inimii.

Cocaina
Cocaina, un alcaloid extras din frunzele de Erythroxylon coca, este unul dintre cele mai utilizate droguri datorită disponibilităţii la costuri reduse şi administrării facile (oral, intravenos sau intranazal). Atunci când este aplicată local, cocaina este utilă în medicină ca anestezic. Administrată ca drog, dincolo de euforia trecătoare, cocaina este un agent simpatomimetic puternic care poate cauza ischemie miocardică sau chiar infarct. Ea poate produce şi modificări structurale ale cordului cu disfuncţie cardiacă. Amfetaminele, utilizate în trecut ca medicamente, sunt în prezent încadrate la droguri, din această categorie făcând parte şi ecstazy (MDMA). Similar cocainei, amfetaminele pot induce vasoconstricţia arterelor coronare cu formare de cheaguri care pot duce la infarct. După ani de consum, inima se dilată şi contracţiile pompei cardiace slăbesc. Catecolaminele, de exemplu adrenalina, pot fi administrate sau secretate de o tumoră neuroendocrină (feocromocitom, neuroblastom, etc.). Excesul secreţiei de adrenalină (ca urmare a stresului) sau administrarea unor medicamente (beta agonişti sau metilxantine) pentru ameliorarea respiraţiei pot duce la tahicardie (creşterea frecvenţei cardiace), aritmii, miocardită acută, cardiomiopatie dilatativă. Uneori este necesară oprirea terapeutică a secreţiei de catecolamine.
Conf. dr. Adrian Tase