Conform mai multor surse, chiar Gabriel Gherghe (dreapta), superiorul direct al cms șef Ciprian Marangoci, l-ar fi propus pe acesta pentru salariu de merit
Revenim la scandalul de corupție de la Arestul IPJ Argeș, despre care „Jurnalul de Argeș” a făcut în ediția trecută dezvăluiri explozive. Este vorba despre publicarea unor discuții purtate de polițiști pe rețelele de socializare, care demonstrează că situația de la Arest era cunoscută de multă lume din sistem, că unii știau cum procedează șeful, comisarul Ciprian Marangoci – cităm – „avea locuri doar pentru cei arestați preventiv de pe care putea să mulgă ceva”, și că nici superiorul lui direct, inspectorul-șef adjunct Gabriel Gherghe, n-ar fi fost străin de respectivele fapte (cităm din nou: „Și crezi că Gherghe nu știa?”; Conducerea știe tot”; Pentru că au informatori în fiecare structură. Știe cine e bun. Cine e corect. Cine ia bani. Cine e șantajabil, cine nu”).
Chiar vrem să aflăm dacă un polițist corupt era recompensat!
În pofida unor evidențe care dădeau multora de gândit, cum ar fi aceea că Arestul IPJ Argeș era mereu plin, iar unii dintre cei „cazați” acolo erau menținuți nepermis, ilegal și păgubitor pentru Poliție, superiorii din Inspectorat au declarat – abia după ce totul a fost făcut public și după ce comisarul Ciprian Marangoci a fost prins în flagrant de către cei de la DIICOT că lua mită! – că ei nu știau și că nu tolerează astfel de fapte. Mai mult, ei au declarat că au dispus efectuarea unei anchete interne, în rezultatele căreia nu crede însă prea multă lume, fiindcă – nu-i așa? – cum să consideri elocvent un control al subordonaților ce poate aduce atingere superiorilor?!
Tăcerea în legătură cu acest grav caz de corupție pare în continuare cuvânt de ordine la nivelul IPJ Argeș. Prin mijloacele pe care le avem la îndemână, în temeiul Legii 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, l-am întrebat (la 11 august) pe dl inspector-șef adjunct Gabriel Gherghe dacă l-a propus pe Ciprian Mihai Marangoci, până de curând șef al Centrului de Reţinere şi Arestare Preventivă Argeș, pentru salariul de merit (de excelență). Motivul e evident pentru oricine: chiar vrem să aflăm dacă un polițist recent arestat preventiv pentru fapte de corupție, acuzat că lua mită de mai mult timp, a fost propus la salariul special, majorat cu până la 50%, și dacă a beneficiat de această recompensare atribuită… la merit.
Prevalându-se de un „hățiș” legislativ, șefii ascund un răspuns simplu: da sau nu?
Răspunsul d-lui Gherghe – formulat la 17 august – a fost, însă, că… nu ne poate da un răspuns, informațiile respective fiind considerate clasificate. Iată ce spune, mai exact, dl inspector-șef adjunct: „În orice situație care presupune o comunicare oficială sau în nume personal, angajații MAI trebuie să respecte anumite reguli și să nu facă declarații tendențioase sau comentarii neadecvate ori în necunoștință de cauză, conform OMAI 201/2016.
Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Argeș se află sub coordonarea adjunctului șefului inspectoratului. Propunerile, analizarea și întreaga procedură privind acordarea majorării salariale de până la 50% se face conform unui document clasificat, fapt pentru care furnizarea către persoane neautorizate a unor informații din cuprinsul unui astfel de document s-ar face cu încălcarea HG 585/2002 privind aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate.
Totodată, majorarea salarială de până la 50% din salariul funcției de bază, prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, face parte din categoria drepturilor salariale de care poate beneficia un funcționar public cu statut special, acestea fiind confidențiale, conform art. 86, alin. 4 – Secțiunea XI-a din actul normative amintit. De asemenea, potrivit art. 12 din Legea nr. 544/2001, informațiile cu privire la datele personale și informațiile clasificate sunt exceptate de la liberul acces al cetățenilor”.
În tot acest „hățiș” legislativ prezentat pentru a ascunde un răspuns simplu – da sau nu – dl Gabriel Gherghe și echipa care semnează comunicatul respectiv au uitat să menționeze însă un alt articol (nr. 13) din aceeași Lege nr. 544/2001, potrivit căruia „Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public”.
Prin urmare, dată fiind situația de la Arestul IPJ Argeș și faptele de natură penală pentru care a fost arestat Ciprian Marangoci, considerăm că informațiile referitoare la acesta sunt de interes public și, deci, trebuie aduse la cunoștința publicului. Așadar, noi le așteptăm în continuare, domnilor șefi de la IPJ Argeș.
Cum rămâne cu înregistrările mascaților în scandalul de la Primăria Mioveni?
Într-o altă ordine de idei, dar tot în legătură cu dl. inspector-șef adjunct Gabriel Gherghe și cu arestul IPJ, „Jurnalul de Argeș” a readus în atenție incidentul grav petrecut în noaptea de 11 februarie 2022, după ora 21, în sediul Primăriei Mioveni, atunci când edilul-șef Ion Georgescu a fost agresat de controversatul Stelian Crăciun. Câteva zile mai târziu, așa cum relatam în ediția trecută, în spațiul public (anchetaonline.ro, 14 feb. 2022) a apărut informația potrivit căreia pe body-cam-urile mascaților care l-au săltat atunci pe Stelian Crăciun a fost înregistrat și momentul în care acesta îi spunea avocatului Florin Sabie „să îl anunțe pe dl Gherghe că îl bagă în arest și că nu vrea să stea acolo”.
Când a fost făcută publică o astfel de informație, ce demersuri au întreprins cei de la IPJ Argeș? E firesc să adresăm o astfel de întrebare în contextul precizat. Ceea ce am și făcut recent – tot pe 11 august – când i-am solicitat un răspuns pe această temă d-lui chestor Marian Badea, șeful IPJ Argeș. Iată și răspunsul acestuia, care ne-a parvenit, șase zile mai târziu, pe 17 august: „La data producerii evenimentului la care faceți referire (11 februarie 2022), luptătorii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Argeș nu aveau în dotare dispozitive de tip body-cam, echipamentul de acest tip intrând în dotarea structurii la o dată ulterioară”.
„Mi-e greu să cred că la acea dată cei de la SAS Argeș nu aveau echipament body-cam”
La care dată ulterioară? Normal ar fi fost să ni se comunice și această dată. Nu de alta, dar în legătură cu dotarea SAS Argeș cu body-cam-uri există și alte răspunsuri. De exemplu, col (rez) Cristian Mihalcea, care la vremea acelui incident era pensionat, ne-a declarat: „După câte îmi amintesc eu, gruparea noastră de la Argeș, de intervenție, a fost printre primele care au intrat în posesia dipozitivelor body-cam. Acum nu mai rețin exact, dar nu știu dacă domnul acela, fost inspector-șef, care mi-a spus mie, nu știa că cei de la SAS nu aveau body-cam, pentru că a făcut referire special la așa ceva, că sunt înregistrările pe body-cam… Dar cine poate ști?! Mie mi-e greu să cred că la data respectivă cei de la SAS Argeș nu aveau (echipament de acest tip – n.a.). Eu știu că aveau. Dacă aș fi fost acolo, la momentul respectiv, v-aș fi oferit date concrete”.
Așteptăm răspunsul IGPR
Vom avea, sperăm cât de curând, și date concrete. Asta și pentru că, zilele trecute, am solicitat Inspectoratului General al Poliției Române, tot în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, să ne comunice la ce dată au fost introduse camerele de luat vederi (body-cam) în echipamentul polițiștilor.
Citește și Poliţist de la Permise, condamnat. A luat mită şi a făcut sex cu o candidată
0 Comentarii