# Jurnal de manager pe perioada stării de urgenţă

# Cum a fost luna cât ați fost manager la Spitalul Județean, pe perioada stării de urgență?
– Mă bucur că am reușit să predăm spitalul curat. Alături de directorul medical dr. Frătoaica și de toată echipa de medici din comandamentul de criză de la nivelul Spitalului Județean, am salvat efectiv spitalul în cele mai grele momente. Pentru că lumea nu a luat în serios virusul, s-a văzut clar că erau complet depășiți de situatie și până la un dezastru real în ceea ce privește sănătatea personalului și a cetățenilor mai era nevoie doar de câteva zile ca să se blocheze total spitalul.
# Fiți mai concret, nu vorbiți la general…
– Lumea nu știe, dar aveam zile când, la ora 1-2 noaptea, stăteam cu directorul medical dr. Gheorghe Frătoaica pe telefoane, cu spitale din București, Câmpulung, Valea Iașului, Mioveni, pentru pacienți care ori nu erau primiți, ori deja erau în stare gravă. Per total, programul nostru a fost un fel de gardă continuă în perioada aceasta. Au fost momente când schimbam zilnic circuitele spitalului din cauza apariției pe câte o secție a unor noi cazuri de Covid-19. Totul se întâmpla fără nicio pauză sau regulă. Aici ne-au fost de mare ajutor medicii specialiști în epidemiologie, la fiecare intervenție pe care am solicitat-o DSP-ului, și le mulțumesc. Sunt oameni în spital care au muncit impecabil și cu mari riscuri în toată această perioadă și cărora le mulțumesc. Partea foarte grea în organizare venea din faptul că nu știai ce se întâmplă până a doua zi. Tot personalul era în alertă, spitalul nu funcționa normal, după toate regulile aplicabile în afara pandemiei. Noi fiind și spitalul de urgență al Argeșului, eram obligați să tratăm urgențele, unele foarte grave, și în același timp să ferim personalul și pacienții de „dușmanul nevăzut”.

„Acum sunt salarii europene, dar avem încă multe infecții nosocomiale”

# S-a spus că ați fost pus politic sau că funcția de manager n-ar fi decât o platformă oferită de PNL pentru candidatura dvs. la Primăria Pitești.
– Așa cum suntem învățați de zeci de ani în România, era normal să apară și persoane care doresc să dea o tentă politică evenimentelor în aceste momente. Ce noroc că mai avem și oameni care au timp de politică în pandemie! Le doresc mult succes!
# Aveți un disconfort pe chestia asta?
– Nu, fiindcă eu personal nu am avut efectiv nicio secundă liberă ca să pot face politică în această perioadă când țara se lupta pe viață și pe moarte cu pandemia. De asemenea, am simțit de multe ori persoane care abia așteptau să greșim, ca să ne taxeze imediat. Au rămas doar cu așteptarea și cert este faptul că, după o lună de stare de urgență, am predat spitalul perfect funcțional, după cea mai grea și periculoasă lună pe care a avut-o de la înființare.
# Ce înțelegeți printr-un spital județean funcțional?
– Că doresc ca județul Argeș să aibă pe viitor o unitate de urgență spitalicească de elită și să înțeleagă toată lumea că atenția tuturor trebuie îndreptată înspre pacienți. Nu trebuie să ne mai gândim, în medicina anului 2020, în România, că „merge și așa”. Chiar nu mai merge.
# Cum ați simțit personal SJ în această lună a stării de urgență?
– Am vorbit mult cu medicii, unii dintre ei profesioniști de excepție, dar am vorbit și cu personalul, de toate felurile. Dacă nu știați, sunt aproape 1900 de angajați la Spitalul Județean, oameni care muncesc și care știu și ei nevoile reale ale spitalului și ale pacienților. Sunt lucruri pe care acești oameni le cer de ani buni, fără să fie înțelese de către factorii decizionali. Per total, e simplu. Acum sunt salarii europene, sunt dotări foarte bune în ceea ce privește aparatura, dar încă sunt multe infecții nosocomiale. Condițiile de spitalizare sunt mult sub așteptări. De exemplu, saloane de până la 8 paturi cu grup sanitar comun pentru zeci de pacienți, fără instalație de oxigen, fără instalație de aer comprimat și vacuum, fără televizoare, fără internet.
# Chiar așa de primitivă e situația pe alocuri?
– Da, fiindcă nu s-a făcut nimic pentru condițiile de spitalizare la Județean în ultimii zeci de ani. Degeaba ai personal calificat și dotări, dacă nu e pus totul în balanță cu condițiile de spitalizare. Saloane de 4-8 persoane cu grup sanitar comun nu mai au ce să caute în medicina anului 2020. Pentru eradicarea infecțiilor nosocomiale trebuie urgent modificate și restricționate anumite circuite ale pacienților. Trebuie făcute pardoseli pvc antibacteriene și pereți tapetați cu pvc antibacterian. De asemenea, trebuie recompartimentate saloanele pe secții, astfel încât să nu mai existe saloane cu peste 3 paturi și fără grup sanitar propriu. Pentru un serviciu medical de calitate, stresul pacientului pe perioada spitalizării trebuie redus la maximum. Vă întreb și eu: atunci când mergem la un hotel, ne place să stăm 6 străini în cameră și cu grupul sanitar pe hol? Acesta e adevărul: condițiile de spitalizare pe care le-am găsit aici, la Județean, sunt mult inferioare unor spitale orășenești. Discutăm aici de lucruri simple și de un minim bun-simț față de pacienți.
# Sunteți conștient că celor din administrația județeană, de la Consiliul Județean, nu le va pica bine ce spuneți…
– Nu spun decât adevărul. Iar adevărul e că, în ultimii 10 ani, dacă se reabilita câte un etaj pe an, acum am fi avut un spital județean impecabil. Și asta nu implica deloc costuri foarte mari și nici nu perturba grav activitatea spitalului. Toată lumea a uitat chiar de pacient, când, de fapt, acesta trebuie să fie în centrul sistemului de sănătate. Sunt oameni, unii, care se laudă de ani buni cu ce au făcut ei la Județean, cu ce s-a investit și ce dotări s-au făcut. De fapt, n-au reușit nici să câștige lupta cu gândacii și șobolanii. Despre asta vorbim ! Fără a politiza! În sistemul medical privat, dacă nu pui pacientul pe primul loc, ești falimentar din start. Semnalul meu e însă altul. Trebuie să înțelegem odată că Spitalul Județean nu este nici al Consiliului Județean, nici al Ministerului Sănătății, este al cetățenilor și din munca cetățenilor. Așa că trebuie coordonat astfel încât să funcționeze perfect.
# Și unde s-a greșit, totuși? Dvs. v-ați lămurit în luna asta cât ați fost manager?
– S-a confundat medicina cu alte meserii. Medicina și organizarea medicală sunt lucruri care trebuie făcute de cei mai buni profesioniști în domeniu, altfel discutăm ca în bancul acela cu… ce este șahul! Sunt piesele alea pe care le scoatem din cutie când jucăm table! Îmi aduc aminte un articol al unui cunoscut ziarist, care mi-a spus într-o dispută că „un ziarist poate să greșească și a doua oară… un medic, nu!”. Are dreptate!
# Cum ați plecat din funcție?
– În primul rând, am informat conducerea Ministerului Sănătății și pe dl. ministru Nelu Tătaru, cel care mi-a semnat cele două ordine de numire pe toată perioada pandemiei, de toate problemele pe care le-am găsit la fața locului. Vreau să subliniez faptul că nu am rugat pe nimeni să fiu numit în funcția de manager al SJU Pitești, dar am acceptat și m-am implicat total în ajutorarea concetățenilor mei și sunt sigur că am și reușit să gestionez situația mai mult decât onorabil pe perioada stării de urgență, cât am condus eu spitalul. E momentul să aduc mulțumirile mele tuturor celor din spital, care, făcându-și impecabil datoria față de pacient, au fost tot timpul alături de mine.

„Când merg undeva, aleg să intru pe uşa din faţă şi tot pe acolo părăsesc locaţia”

# Ce veți face în continuare?
– Pentru un om ca mine viața e simplă, pentru că am niște reguli, poate transmise genetic, din familie. Unu’, când merg undeva aleg să intru pe ușa din față și tot pe acolo părăsesc locația. Și doi, când trebuie să fac un lucru, mă străduiesc să-l fac perfect. Ca să vă răspund și mai direct, m-am întors la munca mea, unde, credeți-mă, chiar am foarte multe lucruri de rezolvat. Chiar mi se făcuse un mare dor de stomatologie, acolo unde mă așteaptă pacienții mei. După cele 2 luni de pauză, în cabinetele stomatologice cred că o să fie un mare val de pacienți. Iar clinica mea e deja pregătită pentru noile norme epidemiologice.
# Un mesaj de final?
– Vreau să le transmit multor politicieni, de ieri și de azi, dar și altor factori decizionali care n-au făcut mai nimic pentru Spitalul Județean de Urgență Pitești următorul lucru: o să vină ziua în care copiii, părinții, bunicii, rudele, prietenii nu vor avea timp să ajungă la un spital din București sau din străinătate! Doar atunci veți înțelege?!