# Ancheta în cazul Borbely bubuie şi la Piteşti. Întoarcerea precipitată din concediu a procurorului şef al DNA-Piteşti, Călin Nistor, are legătură, după unele surse, cu dosarul care a explodat nu demult la nivel central, legat de numele ministrului Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely. Care a fost acuzat de DNA că ar fi acceptat de la Ioan Ciocan, patronul unei firme din Negreşti Oaş, Lescaci Com SRL, să-i facă amenajări în valoare de 20.000 euro la un apartament, în schimbul atribuirii pentru firma respectivă a unor contracte preferenţiale de lucrări de la Administraţia Naţională Apele Române. Imediat după declanşarea scandalului, şeful DNA-Piteşti şi-a întrerupt pentru câteva zile concediul de odihnă în care se afla, iar de aici şi speculaţiile că la originea precipitatei sale reveniri ar sta oarece treabă de făcut pe marginea dosarului Borbely. Părere accentuată şi de vestea că cercetările în acest dosar nu sunt nici pe departe încheiate, ba dimpotrivă, ele urmează să se extindă la mai multe secţii teritoriale ale DNA, de unde se aşteaptă informaţii la centru legate de afacerile făcute de firma Lescaci Com cu ANAR-ul în mai multe judeţe, printre care şi cele cuprinse în raza de acţiune a Administraţiei Bazinale Argeş-Vedea. Condusă în prezent de portocaliul Adrian Moisescu, Administraţia este una dintre cele mai mari din ţară şi cuprinde, pe lângă apele din Argeş, şi reţelele hidrografice din Teleorman, Giurgiu, plus Ilfovul şi municipiul Bucureşti. Şi tocmai pe această rază sunt luate, se spune, la mână de către DNA-Piteşti, probabil la solicitarea structurii centrale, contractele de lucrări obţinute în ultima vreme de firma Lescaci Com, căutându-se, evident, şi eventuale nereguli şi favoritisme în atribuirea acestora.

Chiar dacă pare o firmă prăfuită, situată tocmai în Negreşti Oaş, deci pe unde se-agaţă harta-n cui, SC Lescaci Com şi patronul Ioan Ciocan reprezintă nume cu greutate în lumea celor care operează în lucrările de amenajări hidrografice. Şi nu de ieri de azi, ci de ani buni. La fel ca în lumea construcţiilor de drumuri, unde firmele tari îşi păstrează legături la vârf în minister, indiferent de numele miniştrilor care vin şi pleacă, şi la Ape funcţionează o reţea similară, unde „regii apelor”, ca şi cei ai asfaltului, pică mereu în picioare şi capătă lucrările cele mai bănoase, indiferent de cine vine la conducerea ministerului şi a ANAR. Peştele mare îl înghite pe cel mic este regula de bază în sistem, astfel că şi bugetul de lucrări se împarte pe măsura puterii celor care şi-l dispută. Şi, cum spuneam, firma Lescaci Com face parte de multă vreme dintre cei puternici, iar cea mai consistentă dezvoltare a cunoscut-o nu pe vremea actualului ministru Laszlo Borbely, ci a ministrei portocalii Sulfina Barbu. Atunci au început să-i curgă lucrările cu viteza apelor de munte şi tot atunci firma lui Ciocan a început să ia cotele apelor şi în Argeş. Chiar dacă presa centrală a pretins că cel supranumit „Zeul Apelor”, adică Ioan Ciocan, n-a avut niciun fel de contract de lucrări pe raza Administraţiei Argeş-Vedea, lucrurile nu stau chiar aşa. Noi chiar am reuşit să facem un inventar al lucrărilor derulate de Lescaci Com pe raza Administraţiei Bazinale Argeş-Vedea şi se poate spune că acestea, deşi nu sunt de speriat, nici de lepădat nu sunt.

Zeul Apei şi-a îndiguit câteva zeci de miliarde şi din Argeş

Lescaci Com şi Ioan Ciocan au trecut prima dată graniţele Administraţiei Argeş-Vedea prin două lucrări de refacere de diguri în zona Dunării, după inundaţiile din 2005. Ministru era atunci Sulfina Barbu, iar cele două contracte, chiar dacă nu foarte bănoase, au fost oferite firmei din Negreşti Oaş prin încredinţare directă. Operaţiunea s-a desfăşurat sub excelentul paravan al urgenţei cu care trebuia intervenit, din cauza revărsărilor de ape. Odată deschiderea făcută, s-a trecut la grupa mare cu contractele. O frumoasă lovitură avea să dea deci Lescaci Com în Argeş în anul 2007, când a câştigat la mare luptă lucrările de amenajare a Râului Vâlsan, între localităţile Vâlsan şi Brădet, cu finanţare venită de la Banca Mondială. La frâiele ministerului se afla atunci tot Sulfina Barbu şi tot ministerul a fost cel care a asigurat unitatea de management a proiectului pentru Râul Vâlsan, care a organizat şi licitaţia. Cert este că atunci Lescaci Com a fost declarată câştigătoare a contractului în valoare totală de aproape 36 miliarde lei vechi, după ce a învins la mustaţă alţi coloşi din gospodărirea apelor, cum ar fi Hidroconstrucţia, Dimar Bucureşti sau Apasco. În fine, o altă lucrare frumuşică pe raza Argeşului, luată prin contract de grupul Apasco, dar executată din câte am aflat în subantrepriză tot de Lescaci Com, a fost cea de amenajare a Râului Târgului între localităţile Câmpulung şi Clucereasa. N-am reuşit să obţinem date financiare despre această afacere, dar trebuie să fi fost destul de bănoasă, dată fiind lungimea tronsonului pe care s-a operat.

Directorul Moisescu combate ferm o evidenţă clară

Gurile rele vorbesc şi de anumite intersectări pe care firma Lescaci Com le-ar fi avut cu Administraţia Bazinală Argeş Vedea şi sub conducerea actualului director, Adrian Moisescu. Ba chiar că acesta, iritat de insistenţele cu care firma din Negreşti Oaş l-a pistonat pentru obţinerea de lucrări, ar fi făcut un referat la conducerea ANAR, în care s-a pus de-a curmezişul dorinţelor patronului Ciocan. Fapt care, cică, i-ar fi atras mustrări din partea şefului de atunci al PDL-Argeş, Cristian Boureanu, care i-ar fi reproşat că acţionează… împotriva vântului. Sigur, pot fi doar speculaţii. Contrazise chiar de directorul Moisescu, cel care n-a infirmat însă interesul DNA faţă de acest subiect, vorbind însă de date solicitate de DNA-Oradea, nu de DNA-Piteşti. Dar iată ce ne-a declarat şeful Administraţiei Bazinale Argeş-Vedea: „Firma Lescaci Com de care vorbiţi nu a avut niciodată lucrări în Bazinul Argeş-Vedea ca antreprenor general, repet ca antreprenor general. Ca subantreprenor or fi avut, dar asta nu mai e treaba mea, şi nici aşa nu cred că au avut. Orice informaţie v-a parvenit cum că ar fi avut lucrări la noi este, să ştiţi, total neadevărată. Nu au avut lucrări nici în mandatul meu şi nici în mandatele înaintaşilor mei, niciodată. Legat de anchetă, într-adevăr ANAR şi DNA Oradea mi-au solicitat o informare în acest sens, căreia i-am şi dat curs. DNA Piteşti nu mi-a cerut nimic şi nici nu văd ce legătură ar avea DNA Piteşti cu această anchetă.” O singură precizare se impune, legată de declaraţia directorului Moisescu. Faptul că Lescaci Com a fost antreprenor general la lucrările de pe Râul Vâlsan nu poate fi pus la îndoială. Afacerea s-a derulat sub titulatura „Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, numărul împrumutului la Banca Mondială este 4736 RO, iar Lescaci Com a câştigat contractul la o valoare de 3.580.902,49 Ron (TVA inclus), dintre alţi şapte participanţi la licitaţie. Deci Adrian Moisescu ar trebui să fie mai precaut atunci când contrazice cu atâta fermitate faptul că Lescaci Com ar fi avut vreodată lucrări în Bazinul Argeş-Vedea, câtă vreme ele iată că există (e ca-n dragoste, să nu spui niciodată niciodată), şi poate şi mai precaut atunci când apreciază că DNA-Piteşti n-ar putea avea vreo legătură cu acest subiect. Că doar încurcate sunt căile apelor, darămite cele ale
cercetărilor. Mihai BĂDESCU