Un nume care a lăsat amintiri frumoase în fotbalul argeșean este cel al lui Daniel Mogoșanu, jucător care a îmbrăcat tricoul alb-violet în prioada 1996 – 2001, fiind foarte iubit de publicul din Trivale. De asemenea, cu Mogoșanu în echipă, în anul 1998, FC Argeș s-a calificat în UEFA CUP. A întâlnit echipele Dinamo Baku, Istanbulspor, fiind eliminată din competiție de către Celta Vigo. Născut la 1 decembrie 1967, acesta a sosit în Trivale de la Universitatea Craiova, unde câștigase 3 trofee (două Cupe ale României și un campionat). A sosit apoi la FC Argeș, demonstrând pe teren că succesul se construiește prin efort constant și prin dorința de a evolua permanent.
„Înseamnă să lupți și să învingi pentru oraș, pentru onoare”
Cum ați descrie perioada petrecută la FC Argeș și ce a însemnat pentru dumneavoastră acest club?
– A fost o perioada frumoasă, încununată cu o calificare în Cupa UEFA, după o absență de 17 ani. După muncă și răsplată: o bucurie în plus la CV-ul argeșean, acea performanță a apropiat și mai mult suporterii de echipă și jucătorii de valorile clubului.
Care este cel mai frumos moment trăit în tricoul lui FC Argeș?
– Cel mai frumos moment a fost calificarea în turul 2 al Cupei UEFA, când am eliminat-o pe Istanbulspor, după un joc în deplasare. Pe Stadionul „Inönü”, în fața a peste 25.000 de turci înflăcărați, am rezistat cu eroism. Deși am pierdut cu 4-2, ne-am calificat datorită victoriei cu 2-0, de la Pitești. Au marcat Adi Mutu și Jean Barbu, dar scorul putea fi mai mare, deoarece ne-am creat mai multe ocazii periculoase.
Ce antrenor v-a influențat cel mai mult în carieră și ce-ați învățat de la el?
– Au fost multi antrenori de la care am avut de învățat, dar o să vă spun altceva. Am fost impresionat de seriozitatea unui om care a contribuit la formarea acestui grup, iar aici mă refer la regretatul Constantin Stroe, un om cu totul și cu totul aparte. Cu dânsul la timonă, FC Argeș a fost mereu fruntașă în Divizia A. A fost un nume ce impunea respect, un om deosebit, care mereu își respecta promisiunile pe care le făcea. Toți jucătorii îl iubeam și îl prețuiam.
„Ne doream să oprim timpul în loc și să ne bucurăm cât mai mult de acele clipe…”
Cum era atmosfera din vestiar în perioada în care jucați la Pitești?
– Atmosfera era propice performanței, erau jucători valoroși, se crease acolo un grup care a dorit din tot sufletul să performeze. Noi nu jucam pentru bani, este adevărat că era importantă și latura financiară, dar erau mai valoroase dragostea și pasiunea pentru fotbal și pentru culorile pe care le apăram.
Ce calități considerați că trebuie să aibă un tânăr pentru a reuși în fotbalul românesc?
– Mentalitate, motivație și capacitate de a munci în fiecare zi cu aceeași intensitate. Să știți că talentul nu este suficient, dacă nu este susținut de efort, determinare și, în special, de pasiune. Când eram în activitate, am văzut foarte mulți jucători talentați, dar care s-au pierdut pe parcurs, din păcate. Toți antrenorii pe care i-am avut ne spuneau că munca și seriozitatea fac diferența în orice domeniu. Și aveau dreptate. Fiind antrenor și eu, îmbrățișez aceeași mentalitate.
Cum vedeți evoluția fotbalului românesc, comparativ cu perioada în care jucați dumneavoastră?
– Mult mai tacticizat, dar fără jucători de excepție, precum Mutu și Jean Barbu. Au fost geniali, i-am avut colegi și știu foarte bine ceea ce spun. Aveau o capacitate de efort fantastică, ne motivau și pe noi. În teren cu ei, totul părea simplu. Când executa Jean Barbu o lovitură liberă, se cutremura tribuna. Avea Jean o precizie și o explozie uluitoare.
Există un adversar pe care l-ați respectat în mod special pe teren?
– Cel mai greu adversar întâlnit a fost David Ginola (PSG), când jucam la Universitatea Craiova.
Urmăriți evoluțiile echipei FC Argeș?
– Da, și îmi place mult ceea ce văd. S-a creat acolo o echipă frumoasă și ambițioasă, care a reușit accederea în play-off, deși nu puțini erau cei care afirmau că este condamnată la retrogradare. Cei care s-au grăbit să-i cânte prohodul au ajuns să vorbească la superlativ, așa cum este normal, despre trupa lui Bogdan Andone. Echipa este „plămânul” prin care un întreg oraș respiră. Președintele Dani Coman cunoaște tradiția și spiritul acestui club, este crescut și format de FC Argeș, știe exact ce trebuie să facă. Mă bucur pentru reușitele acestui club și îi țin pumnii.
Citește și Dincolo de gazon! Cristi Bratu: „FC Argeş a fost şi va rămâne casa mea”
Citește și Dincolo de gazon! Dănuţ Şomcherechi: „Aş fi semnat pe viaţă cu FC Argeş”
Citește și Dincolo de gazon! Sică Bârdeş: „M-am simţit fotbalist cu adevărat la Piteşti”
0 Comentarii