Web Analytics

Despre voluntariat, pandemie şi „Pistruiatul”, cu Teodora Idoraşi / „Când ne-am întors fizic la şcoală, nu mai ştiam ce să ne spunem”

de | 9.04.2021 10:05 | Actualitate, Dezvăluiri

Teodora are 17 ani și este elevă la Colegiul Național ”Dinicu Golescu” Câmpulung, la Filologie intensiv. Nu e olimpică, deși a participat la olimpiade, nu a intrat prima la liceu, nici nu e prima în clasă. Și nici măcar nu a fost la Balul bobocilor. Și totuși…
În clasa a cincia, la „Oprea Iorgulescu”, s-au organizat alegeri pentru șeful clasei.
„Am candidat și am avut un singur vot, al meu. Primele două locuri erau la egalitate și am spus că dau votul altcuiva. A fost penibil! Am candidat și în a șasea, nu am reușit, apoi în clasa a șaptea și am reușit. În a opta s-au făcut alegeri pe toată școala. Am candidat, m-am prezentat vorbind liber, nu ca ceilalți, și am câștigat cu unanimitate de voturi. Asta e, am pornit de la un vot, am ajuns la unanimitate. Nu mă dau bătută niciodată”, aceasta este definiția modului de a fi al Teodorei Gabriela Idorași.
E interesant să dialoghezi cu cineva care face parte dintr-o altă generație, ca și cum ar fi din altă lume, fiindcă sunt decenii la mijloc. Îi spun că noi, „decrețeii”, obișnuim să-i devalorizăm generația și pentru simplul motiv că „ai ei” înjură birjărește, inclusiv fetele, iar Teodora are imediat replică.
„Mi se pare că toate generațiile au înjurat. Avem înjurături și în operele lui Creangă și Eminescu. Nu sunt de acord cu ele pe stradă. Dar uneori ne scapă tuturor. Ține de influență foarte mult. Noi am crescut cu rap, asta ne-a influențat, acum e noul val cu trap, în care înjurăturile sunt versuri foarte comune”, susține ea.

„Noi nu mai avem idoli, modele”

Da, ceva e comun generațiilor. Și eu, și Teodora am fost întrebați ce vrem să ne facem când vom fi mari.
„Suntem întrebați și, de multe ori, când suntem întrebați nu e același lucru ca atunci când ne întrebăm noi. Pentru că noi poate avem un vis anume și ne așteptăm ca ceilalți să se pună împotriva noastră. Așa că eu spun că nu știu, când sunt întrebată ce vreau să devin. Dar, așa pe plan intern, îmi analizez opțiunile destul de mult”, spune Teodora.
Și vorbește despre ideea dispariției modelelor în viață. „Mi se pare că noi, ca generație, nu mai avem acel idol, acel model. Noi avem idei, principii și nu ne axăm pe o persoană ca ghid în viață, mai ales că media cu care am crescut noi, ceea ce vedem la TV nu ne-a oferit lucrurile pe care ni le dorim ca modele. Grupurile pe care eu le frecventez nu sunt de acord cu ceea ce se promovează la TV. Și asta ne-a determinat să avem idei și apoi să ne conturăm noi pe noi, să avem mai multă încredere în noi, să fim propriile noastre modele”, susține eleva de la „Dinicu”.

Voluntar pentru vot, copii autiști și sprijinirea defavorizaților

Teodora marchează diferența între generații și prin faptul că este implicată într-o sumedenie de proiecte și inițiative civice. A început activitatea de voluntariat când a ajuns la gimnaziu, alăturându-se LEO Club Câmpulung Leolution. Apoi a devenit voluntar la Centrul „Start pentru Autism”, s-a alăturat și acțiunilor de la „Vladimir Ghika”. Ultima implicare a fost cea de la Crosul caritabil „Run4Change”, urmează „Cutie cu magie” de Paște pentru susținerea familiilor defavorizate.
„Fac parte și din două inițiative civice de tineri la nivel național. Una este Generația VOT. Anul trecut, în campania electorală, am încurajat mersul la vot al tinerilor și nu oricum, mersul informat la vot. Ne-am ocupat să explicăm ce face Senatul, ce face Guvernul, de la ce vârstă candidezi, de ce e important să votezi”, spune voluntarul Teodora. Și susține că și în această privință tinerii sunt greșit caracterizați. „Tinerii sunt arătați cu degetul că nu merg la vot, dar realitatea nu este așa. Noi am analizat și datele din 2016 și am făcut comparație, statistic. Presa prezintă aiurea chestia asta, dă definiția că tinerii nu merg la vot. Dar se compară numărul de voturi ale categoriei 35-40 de ani și cele ale tinerilor. Dar din punct de vedere demografic, tinerii sunt mai puțini. Comparând numărul de voturi, este evident incorect. Trebuie comparat procentul. Iar asta se întâmplă rar. Noi am făcut-o. Iar anul trecut, la parlamentare, deși prezența a fost mai redusă, procentul adulților a scăzut cu 6 procente, iar al tinerilor doar cu unul. Asta a arătat clar o implicare mult mai mare a tinerilor. O implicare ignorată deseori”, astfel descrie ea situația.
Și spune că nu ai cum să fii informat când la școală se face Educație civică într-a patra, atunci când nu ai cum să conștientizezi ce înseamnă alegerile și când poți doar să-ți înveți CNP-ul pe de rost.
Apoi e implicată și în cadrul Forum Apulum. „Are o secțiune numită Civic Influencer, prin care se consultă tineri din toată țara pe probleme de la dezinformare, la cum ieșim din bula noastră, cum verificăm dacă aleșii își îndeplinesc îndatoririle, ce sunt acelea ședințe de consiliu, ce trebuie postat pe site-ul primăriei”, explică Teodora. Și, nu în ultimul rând, face parte și din Consiliul Județean al Elevilor, acolo unde este director de departament, la Avocatul elevului.
„Noi avem pregătirea legală cu toate regulamentele școlare, ca să nu ne fie încălcate drepturile ca elevi. De multe ori se aruncă noroi înspre noi, că elevii nu mai sunt respectuoși la ore. Dar nu se ia în calcul faptul că și nouă la ore ni se vorbește urât, că suntem dați afară, deși e ilegal, că se pun note abuziv. Cel puțin în perioada de învățământ online absențele au fost puse absurd”, susține Teodora.

„Că politicienii sunt hoți aflăm și de la vecina de la trei”

Prezența tinerilor la vot și ce sunt acelea ședințe de consiliu. Dar politica? „Există ideea că politica e falsă, mincinoasă și că ne depășește. Iar politicienii sunt hoți”, asta e generalitatea pe care nu doar cei maturi, ci și tinerii o percep. De unde? „De peste tot. O auzim pe vecina de la trei că îl înjură pe politicianul cutare, se ceartă alte două vecine fiindcă țin cu partide diferite…”, explică eleva de la „Dinicu Golescu”. Este o susținătoare a prezenței la vot, o va face și ea când va fi timpul. Până atunci urmărește live ședințele Consiliului Local Câmpulung, mai ales că va trebui și să asiste la una, pentru proiectul cu Forum Apulum. Și nu doar să asiste, ci și să prezinte câteva proiecte pentru localitate.
„Să vedem dacă ne ascultă cineva. Oricum, mi se pare că e foarte proastă comunicarea la ședințe. Fiecare, în loc să se gândească la problemă, se gândește la imaginea personală și a partidului”, dă verdictul Teodora.

Profesorii de la „Dinicu”, luați la întrebări

Implicarea aceasta în diverse proiecte este și o alternativă la ceea ce înseamnă concursurile școlare.
„Concursurile, de regulă, sunt organizate de altcineva, te duci, participi, iei sau nu iei premiu și s-a terminat. În proiecte ne implicăm noi și învățăm noi cum se desfășoară, ce trebuie să facem, iar asta ne face să fim mult mai aproape de viața reală, în care trebuie să muncești, să zicem, și trebuie să duci un task până la capăt. Acum am dat drumul proiectului Podcast, prin care intervievăm profesorii de la liceu, să cunoaștem oamenii din spatele catedrei. Primele interviuri au fost peste așteptări, directorii ne-au spus niște povești savuroase din copilărie și adolescență. Astfel ei se deschid față de noi, sunt mult mai pe placul nostru, nu mai sunt doar acei oameni de la care înveți, sunt doar oameni, comunicăm”, povestește eleva de la „Dinicu Golescu”.

Citește și Voluntarii de la LEO Club Câmpulung Leolution sprijină persoanele cu sindromul Down

Citește și Activitatea tinerilor de la LEO LEOLUTION, în desfășurare continuă

„Despre noi oricum se spune că am crescut cu telefoanele şi că socializăm foarte puţin…”

O întreb cum e acum la școală. „Uff, bine că nu mai e online! Cât o mai ține! E importantă comunitatea clasei în sine, nu ai patul aproape, pisica lângă tine, ca acasă, online. Anul trecut a fost rău, mai ales că am fost nevoită să mă mut într-o zonă fără semnal. Intrarea la ore mi-era aproape imposibilă, trebuia să stau afară, pe un deal. Primeam lecțiile și de la colegi. Nu sunt un elev de zece, dar am note bune. În condițiile alea însă nu mă puteam concentra. Mi se părea că nici profesorul nu știe să comunice online, nici eu nu puteam”, astfel descrie Teodora perioada de cursuri online.
„Când ne-am întors la școală fizic, nu mai știam să vorbim unii cu alții. Nu mai știam despre ce să vorbim, intervenise deja monotonia. Dar am colegi care preferă cursurile online. Sunt cei orientați deja către facultate, care preferă să nu mai irosească timpul pe materii neesențiale, dar și cei care fac naveta. Am o prietenă care se trezește pe la 5-6 dimineața pentru a veni la liceu și ajunge acasă undeva pe la 5 seara. Pierde mult timp nefăcând nimic productiv, așteaptă autobuzul”.
Dincolo de școală, și restul a fost dat peste cap. „Viața în pandemie e mult mai tristă. Despre noi oricum se spune că am crescut cu telefoanele și că socializăm foarte puțin, acum ni s-a răpit și asta și am devenit dependenți de tehnologie și mai mult. Tehnologia e bună, dar dependența totală e rea. Ca orice lucru în extrem, strică. Pe de altă parte, trebuie să credem că există virusul. Unele măsuri sunt absurde, dar trebuie să înțelegem că și cei care le iau nu au o experiență. E ceva nou, apar greșeli, dar trebuie să le acceptăm”, spune Teodora despre cum e realitatea în pandemie. Și susține că nu va mai dura, dar vor fi efecte pe viitor. „Ne creăm o altă normalitate, oamenii de acum sunt foarte adaptabili. Iar despre perioada asta nu o să-mi amintesc cu mult drag. Dar m-a ajutat în dezvoltarea personală. Am citit mai mult și am avut timp să mă cunosc puțin mai bine”, spune fata care a șocat atunci când a spus cuiva că citește.

Şocul lecturii provocat de Miss Bune Maniere

Da, Teodora citește. Și citește orice, beletristică în general. Fiindcă în afara acțiunilor de voluntariat și a școlii, tânăra se joacă cu pisica, urmărește meciuri de wrestling, adoră zmeura și florile, se uită la desene animate și trage cu cornete (aici a fost vorba tot despre un proiect!). Nu e cinefilă, însă știe replici din „Pistruiatul”, „Nea Mărin miliardar”, „BD la munte și la mare” și e fan Mărgelatu. „Și unii dintre noi ascultăm muzică lăutărească, citim, vedem filme vechi. Sunt oameni interesanți în orice generație”, este părerea ei. A, apropo de Balul bobocilor amintit la început. Nu s-a dus fiindcă i se pare că a devenit un eveniment mult prea regizat. Dar a fost Miss. Miss Bune Maniere, la Clubul elevilor, adică tot în zonă de inițiativă civică.
„Sunt conștientă că sunt multe lucruri care merg prost și care în viitorul apropiat vor merge și mai prost. Dar prin grupul pe care-l am, anturajele în care m-am format, mi se pare că trebuie să privim un pic pozitiv și, dacă nu există o schimbare, să o facem noi. Iar dacă vorbesc de proiectele în care sunt implicată, sunt proiecte în care chiar cred”.
Cătălin Ioan Butoiu

Citește și Voluntari în sprijinul celor care doresc să își plătească taxele on-line

Citește și Acțiune de voluntariat în Parcul Lunca Argeșului

Citește și Un copil a fost reunit cu familia, după ce locuinţa a fost renovată de un preot şi câţiva voluntari

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii