Anxietatea este o emoție, o stare de neliniște, fiind considerată drept reacția normală a corpului la factorii de stres. Anxietatea instalează în organism o stare de alertă și îngrijorare, însoțită de multe ori și de simptome fiziologice, precum ritmul crescut al bătăilor inimii, transpirație, tremor sau respirație grea. Factorii ce duc sau încurajează apariția unei tulburări de anxietate sunt de natură biologică, psihologică și de mediu. Istoricul de traumă, abuzul de substanțe și bolile cronice predispun la apariția tulburării.

Clasificarea tulburărilor de anxietate:
1. Tulburarea de anxietate generalizată – individul prezintă îngrijorare și anxietate zilnic sau în majoritatea zilelor, pe o perioadă minimă de 6 luni. Simptomele resimțite sunt: tensiune musculară, agitație psihomotorie, dificultăți de concentrare, tulburări de somn, stare de alertă.
2. Tulburarea de panică – este caracterizată prin atacurile de panică recurente, fie cauzate de un factor declanșator, fie fără obiect. Atacurile de panică se manifestă prin: senzație de sufocare, senzație de nod în gât, ritm cardiac accelerat, tremor, frica de a pierde controlul și teama de moarte.
3. Fobii specifice – starea intensă de anxietate este resimțită în legătură cu obiectul de referință. Acestea pot fi: de înălțime, de insecte, de sânge, de întuneric etc.

4. Tulburare de anxietate socială – anxietatea severă este resimțită în situații cu caracter social. Persoanelor cu anxietate socială le este foarte teamă să fie evaluate de către ceilalți, să dea greș sau să se facă de rușine.
5. Agorafobia – persoanele cu agorafobie simt o anxietate colosală în situații și locuri precum: transportul public, aglomerații și cozi, spațiile deschise, spațiile închise. Severitatea tulburării poate face ca persoana să evite total ieșirile și să se izoleze în casă.

Citește și 5 beneficii ale psihoterapiei

6. Anxietatea de separare – anxietatea este puternic resimțită la separarea de o persoană foarte importantă. Aceasta se manifestă prin griji despre persoana plecată, coșmaruri în legătură cu separarea.
7. Mutismul selectiv – se caracterizează prin incapacitatea unui copil de a vorbi în anumite situații sociale.

La fel ca și în cazul depresiei, tulburările de anxietate au ca principale forme de tratament psihoterapia sau consilierea psihologică și medicația antidepresivă sau anxiolitică.
Întâlnirea cu un psiholog vă va da șansa să vă puteți simți în siguranță pentru a vorbi despre tot ceea ce vă stă pe suflet și a crea schimbarea dorită. Este un loc unde poți vorbi despre gânduri și sentimente dificile, pe care altfel te-ai putea simți speriat să le împărtășești cu oamenii din jurul tău. Este un loc unde să te simți înțeles, poate pentru prima dată.
Bogdan Stoian, psiholog clinician, şi Andreea Sandu, Clinica Senex,
www.clinicasenex.ro

Citește și Cum identificăm dacă am crescut într-o familie disfuncţională