Web Analytics

Cristian Cocea: „Dacă vreţi, este contravenţie, dar s-a prescris”

de | 14.09.2017 09:55 | Dezvăluiri

7 01# Scandalul „Termopanele lui Calinic”, tradus de directorul de la Cultură
Exceptând ușa tabloidă de la intrarea în Mânăstirea Curtea de Argeș, cel mai recent artificiu kitchos adus lăcașului de cult, termopanele asupra cărora Jurnal de Argeș a atras atenția în contextul în care monumentul aspiră să intre pe Lista Patrimoniului Universal – UNESCO  și care au declanșat avalanșa de reacții  în presă și în rândul opiniei publice, au mai bine de 10 ani de… provizorat.

Prima notificare privind demontarea lor a fost  transmisă încă din 2007 Arhiepiscopiei de către Direcția Județeană  de Cultură Argeș, condusă la vremea aceea de Liviu Martin.  Actuala conducere a aceleiași Direcții admite că fapta în sine (montarea termopanelor fără proiect și fără niciun aviz de la Ministerul Culturii) este o contravenție, dar precizează că aceasta s-a prescris, chiar dacă termopanele sunt tot acolo.

În 2007, în urma discuțiilor avute cu  Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, Direcția  Județeană pentru Cultură  a întocmit o notă pe care a trimis-o Ministerului Culturii în care se arată că în urma vizitelor la Mânăstirea Curtea de Argeș s-a constatat montarea neautorizată a unor giurgiuvele de culoare maro închis cu geam termopan, tâmplărie care, potivit poziției Aerhiepiscopiei, are caracter temporar, până la încheierea lucrărilor.
Este vorba de lucrările de restaurare/renovare care ar fi trebuit finalizate de acum câțiva ani, dar care au fost prelungite din motive de proastă execuție, dar nu s-au încheiat nici până în ziua de azi, ceea ce a rezolvat și problema de fond care a stat, de fapt, la baza montării termopanelor: disconfortul din interiorul lăcașului de cult cauzat de curenții de aer, la care ÎPS Calinic făcea, în urmă cu două săptămâni, o primă referire.

Arhiepiscopia trebuie să scoată termopanele ce dublează tâmplăria originală

Una peste alta, montarea termopanelor, fără proiect și fără aviz de la Ministeul Culturii s-a făcut cu eludarea legii și ar fi putut fi sancționată ca și contravenție. Dar… nu mai poate fi.
„Poate fi încadrată la o contravenție, conform legii 420 –  Lucrare, intervenție neautorizată de Ministerul Culturii… Dacă vreți, este contravenție, dar s-a prescris, fiindcă are termen de trei ani. Să presupunem că am descoperit o intervenție neautorizată. Noi ne interesăm când a fost făcută… Dacă au trecut trei ani de la momentul respectiv, o contravenție de tipul acesta se prescrie. La Mânăstirea Curtea de Argeș, refacerea a început în 2005. Eu nu eram director atunci când s-au pus aceste chestiuni, apărători împotriva prafului. Dacă de comun acord, au fost lăsate acolo, ca măsură temporară și nu s-a aplicat nicio amendă, asta înseamnă că eu continui activitatea Direcției  și urmăresc să fie scoase”, explică directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș, care, ulterior demersurilor noastre jurnalistice, a pus în vedere Arhiepiscopiei ca, după finalizarea lucrărilor, să scoată termopanele care dublează tâmplăria originală.
Cristian Cocea spune că dacă Arhiepiscopia ar fi solicitat un aviz pentru montarea provizorie a termopanelor la mânăstire, cel mai probabil l-ar fi primit și arată cum s-ar fi putut pune la adăpost, chiar mai simplu de atât, oficialii din Argeș ai BOR.
„Dirigintele de șantier, care face o lucrare, poate, printr-o simplă notă de lucrare, să  constate că intră praf în biserică din cauza șantierului și să spună: «Faceți aceste lucrări!». Nu mai e nevoie de avizul meu. Cu o notă de șantier de tipul ăsta, în care se arată că se protejează temporar obiectivul de diverse influențe, este perfect legal. Ei nu s-au prevalat de chestia asta”, mai spune Cristian Cocea.
Directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș explică în ce condiții poate fi montată, legal, tâmplărie PVC  într-un lăcaș de cult.
7 cocea„Au existat înlocuiri de geamuri la foarte multe biserici – monumente istorice. Se face un proiect. Se urmărește, dacă se poate, ca rama geamului să fie de lemn aglomerat, prelucrat prin diferite procedee, în culori neutre. În principiu, nu se aprobă și nu sunt încurajate termopanele cu ramă albă, distonante. În schimb, geamuri  cu ramă de lemn sau de termopan în culorile lemnului, sau neutre, s-au acceptat. În principiu, se dorește, dacă există, vitraliile să fie refăcute. Ele rămân pe dinafară, iar pentru protecție în interior se pot monta geamuri termopan cu ramă de lemn, metal, plastic, în culori neutre. Ăsta este regimul geamurilor. N-a inventat România geamul termopan ca o formă de depreciere a monumentului istoric, ca să ne batem joc de el. În întreg Occidentul civilizat, casele de locuit, palatele  sunt aduse în modernitate pentru a putea fi locuite în condiții normale, păstrându-se aspectul exterior și îmbunătățindu-se la interior, inculsiv prin montarea unor geamuri cu barieră termică, cu rame de diverse tipuri, care se încadrează în aspectul existent (inclusiv la biserici)”, mai spune Cristian Cocea.

„Ţine de răfuielile care apar între preoți”

Precizăm că ulterior articolului „Meștrerul Manole și-a tras termopane” publicat de Jurnal de Argeș în urmă cu două săptămâni, cititorii ne-au semnalat că și la Biserica Mavrodolu, termopanele fac notă disonantă cu monumentul istoric.
Conducerea Direcției Județene pentru  Cultură Argeș spune că tâmplăria de la Mavrodolu ar fi fost montată acum… 28 de ani  și că n-ar fi vorba de termopan.
7 Mavrodolu„Biserica Mavrodolu a fost refăcută între 1985 și 1989. Atunci s-au înlocuit turlele de lemn, s-a făcut placarea soclului și s-au refăcut ancadramentele ferestrelor. La Biserica Mavrodolu, ferestrele sunt de atunci. Nu există ferestre de termopan la Biserica Mavrodolu. Există  geamurile vechi din ’89 cu rame de metal (…). Am fost la biserică, m-am uitat la ferestre, nu sunt de termopan. Sunt geamuri cu ramă metalică. Faptul că se tot reclamă între ei ține, după părerea mea, de răfuielile care apar între preoți. Că sunt schimbați, că nu mai sunt acolo, că unii vor să vină acolo… Se reclamă pe capete. Își spală rufele  murdare prin intermediul presei. Dacă pot să-i fac rău vecinului, atunci să-i fac!”, încheie Cristian Cocea.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii